Sărăcia care te face bogat

Fericiți sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor! Matei 5:3

PENTRU ÎNCEPUT

Trebuie spus că Mike Vetrone a fost un traficant de droguri pentru niște interlopi dependenți de heroină. Simțindu-se singur, zdrobit de amenințările persistente cu moartea și obosit de alergat, ideea de a pune capăt la tot a apărut de la sine. Într-o dimineață noroasă în Florida de Sud, Mike a trecut pe la Big Apple Bagel, locul lui preferat, pentru a-și lua ultima masă. Întors în apartamentul său, a schimbat posturile televizorului în căutarea companiei. A dat peste un predicator de televiziune care a exclamat: „Viața are un mod de a te prinde de guler, forțându-te să cazi în genunchi”.

Mike a mărit volumul televizorului.

„Există un lanț care leagă fiecare suflet”, a exclamat predicatorul, „și acel lanț este păcatul – o dependență de care moartea și învierea lui Isus ne eliberează”. Deodată, în timp ce evanghelistul de televiziune a invitat telespectatorii să-L îmbrățișeze pe Hristos, Mike s-a trezit strigând la televizor: „Da!” În acel moment, nu s-a mai simțit singur.

Mike se confrunta nu cu sfârșitul vieții, ci cu un nou început.

PERSPECTIVA DEVOȚIONALĂ

Când simțim sărăcia noastră spirituală, suntem gata să primim bogățiile Regelui. Împărăția nu este pentru cei avizi, ci pentru cei zdrobiți – cei care ajung la capătul puterilor lor și se apropie de Dumnezeu cu mâinile goale.

OBSERVAȚII

Expresia „împărăția cerurilor” apare de-a lungul Evangheliei după Matei și este, în general, sinonimă cu „împărăția lui Dumnezeu”. Descrie viața adevărată, pașnică, curată și plină de bucurie care se realizează în comuniune cu Dumnezeu. Astfel de binecuvântări se confruntă cu idolii noștri – zeii confortului, succesului și mândriei naționale – dar promit ceva mult mai mare. Într-adevăr, idolii nu sunt altceva decât o parodie profană și distorsionată a realității împlinitoare pe care o reprezintă Împărăția. Deci, Isus își încadrează Fericirile cu referire la împărăție: „Fericiți sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor!” (Matei 5:3; cf. 5:10).

Observați cum Isus descrie împărăția cerurilor drept „a lor”. Poziționarea acestui cuvânt la începutul predicii înseamnă că împărăția este pentru acest grup particular, cei săraci cu duhul, cei marginalizați și uitați. Nu este pentru cei care sunt mulțumiți de viață și controlează constant. Nu este pentru cei care cred în ei înșiși, care au capacitatea naturală de a câștiga. După cum a proclamat Martin Luther din patul de moarte: „Toți suntem cerșetori; asta este adevărat."

APLICAȚIE

Mulți dintre contemporanii lui Isus se așteptau la un eliberator precum Iosua sau David, un comandant militar care să-i învingă pe romani și să stabilească o împărăție pământească. În schimb, a devenit cunoscut ca prieten al colectorilor de taxe – un cerc de trădători care s-au aliniat cu inamicul politic.

În conformitate cu exemplul Salvatorului nostru, nu trebuie întotdeauna să ne apărăm sau să avem ultimul cuvânt. Creștinii care sunt săraci cu duhul pot trăi cu calomnia și fiind neînțeleși. Putem fi ca Isus înaintea lui Irod Antipa — tăcuți. O astfel de sărăcie este esențială atunci când suntem tentați să ne combatem „dușmanul” care gândește diferit despre o problemă socială sau politică.

Cum vei întruchipa sărăcia de duh, chiar și printre cei care caută să se certe?