Recunoștința zilnică: devoțional de Paul TrippMostră

Nu există nimic de făcut pentru a atrage favorul lui Dumnezeu. Trebuie să accepți și să-ți amintești asta. Niciodată nu vei fi suficient de drept și niciodată pentru mult timp ca să împlinești voia sfântă a lui Dumnezeu. Cugetul tău nu va fi niciodată suficient de pur. Dorințele tale nu vor fi niciodată suficient de sfinte. Cuvintele tale nu vor fi niciodată suficient de curate. Acțiunile tale nu-L vor onora niciodată suficient pe Dumnezeu. Linia este prea înaltă pentru mine și pentru tine s-o atingem vreodată. Nu există excepții. Toți trăim sub aceeași povară a legii și sub aceeași imposibilitate a păcatului. Toți suntem mai mult rebeli decât supuși. Din firea noastră suntem mai mult mândri decât smeriți. Ne dăm mai mult idolatriei decât închinării lui Dumnezeu. Suntem mai buni în a fi în conflict cu vecinii noștri decât a-i iubi. Găsim că este mai ușor să invidiem decât să fim mulțumiţi. Toți suntem hoți într-un fel sau altul. Râvnim la ce au alții. Sacrificăm adevărul mai degrabă decât să-l protejăm. Condamnăm prin cuvintele noastre decât să fim îngăduitori. Acestea sunt dovezi zilnice că nu vom ajunge niciodată singuri la standardul lui Dumnezeu.

Aici este afirmația pentru tine „care spune totul”: „Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii.” (Romani 3:20). Și de ce este adevărată? Este adevărată pentru că „toţi au păcătuit și sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23). Limba este atotcuprinzătoare. Nu este loc pentru excepții. Este vestea devastatoare a umilinței pe care toți oamenii trebuie să o accepte în inimile lor și în sensul identității lor. Dar această veste greu de acceptat nu este calea spre depresia din înjosirea proprie, ci spre speranță veșnică și bucurie. Atunci când înțelegi cine ești și ce nu-ți stă în putere să faci, înțelegi cu adevărat nevoia darului lui Dumnezeu. Să punem împreună veștile bune și rele, cum Pavel face în Romani 3. El scrie că „toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu”, dar nu este sfârșitul a ceea ce transmite el. El continuă și spune că suntem „socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispășire” (Romani 3:23‭-‬25).

O împăcare este un sacrificiu răscumpărător. Sacrificiul lui Isus a potolit mânia lui Dumnezeu și a făcut o reconciliere între Dumnezeu și toți acei care cred în El. Cum Dumnezeu urăște păcatul, singura cale prin care păcătosul poate avea o relație cu El este prin jertfa Domnului Isus pentru spălarea păcatelor tale. Tu nu trebuie să faci nimic pentru a câștiga favorul lui Dumnezeu. Hristos a câștigat favorul lui Dumnezeu pentru tine prin moartea Sa. Așa că, ascultarea ta nu este niciodată o compensație, ci un imn de gratitudine față de Dumnezeu care S-a întâlnit cu tine acolo unde erai și a făcut pentru tine ce tu nu ai fi făcut.