Geneza 26:12-33
Geneza 26:12-33 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Isaac a făcut semănături în țara aceea și a strâns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat. Astfel, omul acesta s-a îmbogățit și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat. Avea cirezi de vite și turme de oi și un mare număr de robi, de aceea filistenii îl pizmuiau. Toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărână. Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi.” Isaac a plecat de acolo și a tăbărât în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuința. Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam, și le-a pus iarăși aceleași nume pe care le pusese tatăl său. Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor. Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Și a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el. Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna. Pe urmă s-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și a numit-o Rehobot, „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară”. De acolo s-a suit la Beer-Șeba. Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și îți voi înmulți sămânța din pricina robului Meu Avraam.” Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. Abimelec a venit din Gherar la el cu prietenul său Ahuzat și cu Picol, căpetenia oștirii lui. Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine voi, care mă urâți și m-ați izgonit de la voi?” Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: ‘Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine! Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvântat de Domnul.’” Isaac le-a dat un ospăț și au mâncat și au băut. S-au sculat dis-de-dimineață și s-au legat unul cu altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace. În aceeași zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau și i-au zis: „Am dat de apă!” Și el a numit-o Șiba. De aceea s-a pus cetății numele Beer-Șeba până în ziua de azi.
Geneza 26:12-33 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Apoi Isaac a semănat în acel ținut și a primit în același an însutit și DOMNUL l-a binecuvântat. Și acest bărbat a ajuns mare și a mers înainte și a crescut până ce a devenit foarte mare. Fiindcă avea în posesiune turme și în posesiune cirezi și servitori în număr mare și filistenii îl invidiau. Și toate fântânile pe care servitorii tatălui său le-au săpat în zilele lui Avraam, tatăl său, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu pământ. Și Abimelec i-a spus lui Isaac: Pleacă de la noi, pentru că ești mult mai puternic decât noi. Și Isaac a plecat de acolo și a ridicat cortul său în valea Gherar și a locuit acolo. Și Isaac a săpat din nou fântânile de apă, pe care ei le săpaseră în zilele lui Avraam, tatăl său, pentru că filistenii le astupaseră după moartea lui Avraam; și le-a pus numele după numele pe care tatăl său le-a pus. Și servitorii lui Isaac au săpat în vale și au găsit acolo o fântână de apă țâșnitoare. Și păstorii din Gherar s-au certat cu păstorii lui Isaac, spunând: Apa este a noastră; și a pus fântânii numele Esec, pentru că s-au certat cu el. Și au săpat o altă fântână și s-au certat și pentru aceasta și a pus acesteia numele Sitna. Și s-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână; și pentru aceea nu s-au certat și acesteia i-a pus numele Rehobot; și a spus: Căci de acum DOMNUL a făcut loc pentru noi și vom fi roditori în țară. Și a urcat de acolo la Beer-Șeba. Și DOMNUL i s-a arătat în aceeași noapte și a spus: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, nu te teme, pentru că eu sunt cu tine și te voi binecuvânta și voi înmulți sămânța ta din cauza servitorului meu, Avraam. Și a zidit un altar acolo și a chemat numele DOMNULUI și a ridicat cortul său acolo; și acolo servitorii lui Isaac au săpat o fântână. Atunci Abimelec a mers la el, din Gherar, și Ahuzat, unul din prietenii săi, și Picol, căpetenia armatei sale. Și Isaac le-a spus: Pentru ce ați venit la mine, văzând că mă urâți și m-ați trimis de la voi? Iar ei au spus: Noi am văzut cu adevărat că DOMNUL a fost cu tine; și noi ne-am spus: Să fie acum un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine; Că nu ne vei face niciun rău, așa cum nici noi nu ne-am atins de tine și precum noi nu ți-am făcut nimic decât bine și te-am trimis în pace, tu ești acum binecuvântatul DOMNULUI. Iar el le-a făcut un ospăț și au mâncat și au băut. Și s-au sculat devreme dimineața și au jurat unul altuia; și Isaac i-a trimis și au plecat de la el în pace. Și s-a întâmplat, în aceeași zi, că servitorii lui Isaac au venit și i-au povestit referitor la fântâna pe care o săpaseră și i-au spus: Am găsit apă. Și pe aceasta a numit-o Șeba, de aceea numele cetății este Beer-Șeba până în ziua de astăzi.
Geneza 26:12-33 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Isaac a pus semănături în acel ținut, iar în anul acela a strâns rod însutit, și DOMNUL l‑a binecuvântat. Astfel, omul acesta s‑a îmbogățit din ce în ce mai mult, până când a ajuns foarte bogat. Avea turme și cirezi și un mare număr de robi, astfel încât filistenii îl priveau cu invidie. Și toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său, Avraam, filistenii le‑au astupat și le‑au umplut cu țărână. Atunci Abimelec i‑a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi!” Isaac a plecat de acolo, și‑a așezat tabăra în valea Gherarului și a locuit acolo. Isaac a săpat din nou fântânile de apă care fuseseră săpate în vremea tatălui său, Avraam, și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam și le‑a dat aceleași nume pe care le pusese tatăl său. Slujitorii lui Isaac au săpat în vale și au găsit acolo un izvor cu apă curgătoare. Dar păstorii din Gherar au ajuns să se certe cu păstorii lui Isaac, zicând: „Este apa noastră!” Și Isaac a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el. Apoi au săpat o altă fântână, pentru care de asemenea au ajuns să se certe, de aceea Isaac a numit‑o Sitna. Apoi s‑a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s‑au mai certat, și a numit‑o Rehobot, „căci”, a zis el, „DOMNUL ne‑a făcut loc larg și vom fi roditori în țară”. De acolo, Isaac s‑a suit la Beer‑Șeba. DOMNUL i S‑a arătat chiar în noaptea aceea și i‑a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău; nu te teme, căci Eu sunt cu tine! Te voi binecuvânta și îți voi înmulți seminția de dragul robului Meu Avraam!” Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele DOMNULUI și și‑a întins cortul acolo. Și slujitorii lui Isaac au săpat acolo o fântână. Abimelec a venit la el din Gherar cu Ahuzat, prietenul său, și cu Picol, căpetenia oștirii sale. Isaac le‑a zis: „Cum de ați venit la mine voi, care mă urâți și m‑ați alungat de la voi?” Ei au răspuns: „Vedem bine că DOMNUL este cu tine, de aceea am zis: «Să fie un jurământ între noi, între noi și tine! Să facem un legământ cu tine, anume că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne‑am atins de tine, ci ți‑am făcut numai bine și te‑am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvântat de DOMNUL.»” Isaac le‑a dat un ospăț și au mâncat și au băut. Apoi s‑au sculat dis‑de‑dimineață și și‑au făcut jurăminte unul altuia, iar Isaac i‑a lăsat să plece; și au plecat de la el în pace. În aceeași zi, slujitorii lui Isaac au venit să‑i aducă veste despre fântâna pe care tocmai o săpau și i‑au zis: „Am dat de apă!” Și el a numit‑o Șiba. (De aceea s‑a pus cetății numele Beer‑Șeba până în ziua de azi.)
Geneza 26:12-33 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Isaac a făcut semănături în țara aceea și a strâns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat. Astfel omul acesta s-a îmbogățit și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat. Avea cirezi de vite și turme de oi și un mare număr de robi; de aceea filistenii îl pizmuiau. Toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său, Avraam, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărână. Și Abimelec i-a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi!” Isaac a plecat de acolo și a tăbărât în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuința. Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii tatălui său, Avraam, și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam și le-a pus iarăși aceleași nume pe care li le pusese tatăl său. Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor. Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Și a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el. Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna. Pe urmă s-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și a numit-o Rehobot; „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară”. De acolo s-a suit la Beer-Șeba. Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine! Te voi binecuvânta și îți voi înmulți sămânța din pricina robului Meu Avraam.” Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. Abimelec a venit din Gherar la el cu prietenul său Ahuzat și cu Picol, căpetenia oștirii lui. Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine voi, care mă urâți și m-ați izgonit de la voi?” Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine! Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace! Tu acum ești binecuvântat de Domnul.” Isaac le-a dat un ospăț și au mâncat și au băut. S-au sculat dis-de-dimineață și s-au legat unul cu altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace. În aceeași zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau și i-au zis: „Am dat de apă!” Și el a numit-o Șiba. De aceea s-a pus cetății numele Beer-Șeba până în ziua de azi.
Geneza 26:12-33 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Isaac a semănat semințe în terenurile agricole ale acelei țări; și în același an a strâns o recoltă de o sută de ori mai mare decât cantitatea de semințe folosite pentru însămânțare. S-a întâmplat astfel, pentru că Iahve l-a binecuvântat. El s-a îmbogățit și a continuat să își mărească averea până când a ajuns foarte bogat. Avea turme de oi, cirezi de vite și mulți (sclavi-)servitori; iar filistenii îl invidiau. Aceștia au astupat toate fântânile pe care sclavii tatălui lui – Avraam –, le săpaseră în timp ce acesta încă trăia. Ei le-au umplut cu pământ… Abimelec i-a zis lui Isaac: „Pleacă din zona noastră, pentru că ai ajuns să ai o forță mai mare decât a noastră.” Atunci Isaac a plecat de acolo și și-a stabilit tabăra în valea Gherar, unde a și locuit. El a desfundat fântânile care fuseseră săpate pe vremea tatălui lui – Avraam; pentru că filistenii le astupaseră după moartea lui. Le-a dat aceleași nume pe care li le pusese inițial tatăl lui. Sclavii lui Isaac au săpat în vale(a Gherar) și au descoperit acolo un izvor cu apă bună. Atunci păstorii din Gherar s-au certat cu păstorii lui Isaac, zicându-le: „Apa este a noastră.” Isaac a numit fântâna Esec, pentru că localnicii au fost nedrepți cu el. Apoi au săpat o altă fântână; dar ei s-au certat și pentru aceea. Și astfel au numit-o Sitna. Isaac a plecat de acolo și a săpat o altă fântână pentru care nu s-au mai certat. Atunci a numit-o Rehobot, zicând: „Acum Iahve ne-a făcut loc și vom fi prosperi în țară.” De acolo a plecat la Beer-Șeba. În acea noapte, Iahve i S-a revelat și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău – Avraam; să nu îți fie frică (aici), pentru că Eu sunt cu tine! Te voi binecuvânta și îți voi înmulți urmașii datorită (promisiunii pe care i-am făcut-o) sclavului Meu numit Avraam.” Isaac a construit acolo un altar și a invocat Numele lui Iahve. El și-a instalat cortul în acel loc, iar sclavii lui au săpat (și) acolo o fântână. Apoi Abimelec a venit la el din Gherar, împreună cu Ahuzat care era consilierul lui, și cu Pihol care era comandantul armatei. Isaac i-a întrebat: „De ce ați venit la mine după ce m-ați urât și m-ați alungat dintre voi?” Ei i-au răspuns: „Vedem clar că Iahve te susține; și ne-am gândit că trebuie să facem un pact cu jurământ. Doresc ca el să fie parte a unui legământ între noi. Promite-ne că nu ne vei face niciun rău, exact cum nici noi nu ne-am atins de tine și ți-am făcut doar bine când te-am lăsat să pleci liniștit. Acum (recunoaștem că) tu ești binecuvântat de Iahve!” Isaac i-a invitat la masă, unde au fost serviți din abundență; iar ei au mâncat și au băut. A doua zi, dimineața, s-au sculat devreme și au ratificat împreună legământul. Apoi Isaac i-a lăsat să se întoarcă (acasă). Ei au plecat mulțumiți de la el. În aceeași zi, sclavii lui Isaac au venit și l-au anunțat despre fântâna pe care o săpaseră. Ei i-au zis: „Am ajuns la apă!” El a numit acea fântână Șeba. Și acest fapt explică de ce, până astăzi, numele orașului este Beer-Șeba.
Geneza 26:12-33 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Isac ogoru-a pregătit Și-a strâns recoltă, însutit. Domnul l-a binecuvântat, Făcându-l, astfel, om bogat. Cirezi de vite, multe-avea; Turme de oi, asemenea. Avea mulți robi, pentru slujit. De-aceea, era pizmuit De Filisteni, neîncetat, Cari, mânioși, au astupat Fântânile, de-Avram săpate, Ce lui Isac i-au fost lăsate. Abimelec a zis apoi, Către Isac: „Eu, de la noi, Vreau să te rog, să pleci acum. Deci, pregătește-te de drum: Privește împrejur – în zări – Și du-te către alte țări. Ești mai puternic decât noi; Să pleci, voiesc, și-abia apoi, Mă voi simți mai liniștit.” Isac, la drum, iar a pornit, Și-n văile Gherarului, S-a așezat, cu toți ai lui. Cu robii săi, a resăpat Fântâni pe cari le-au astupat Oamenii ce l-au dușmănit, După ce tatăl i-a murit. Aceleași nume, el le-a dat, Precum Avram le-a așezat. Isac și robii săi săpară Și astfel, un izvor aflară. Acesta-n vale se găsea Și apă bună, el avea. Păstorii din Gherar, cu cei Ai lui Isac, s-au certat. Ei Spuneau: „Aceasta-i apa noastră! Voi mergeți la fântâna voastră!” Că n-au putut să și-o împartă, Fântâna au numit-o „Ceartă” – În evreiește, zis „Esec”. Apoi, la muncă din nou trec: Altă fântână au săpat Și pentru ea, iar s-au certat. Fântâna, „Sitna”, s-a numit – „Gâlceavă”-nseamnă tălmăcit. Isac, pe urmă, s-a mutat Și-altă fântână a săpat. Cu nimeni nu s-a mai sfădit Și-astfel, fântâna s-a numit „Lărgime” – altfel „Rehobot” – „Căci Dumnezeu, loc larg de tot, Să ne-așezăm, ne-a dăruit” – Astfel, Isac a glăsuit. Din nou, de-acolo, a plecat Și la Beer-Șeba s-a mutat. În noaptea ‘ceea, Dumnezeu S-a arătat spunându-i: „Eu Sunt Dumnezeul lui Avram. Să nu te temi, pentru că am Grijă de voi, oriunde-ți sta. Eu te voi binecuvânta. Din pricina robului Meu Avram, și te sporesc mereu.” Isac, atunci, a ridicat Altar, la care a chemat Apoi, Numele Domnului. Cortul și-a-ntins, iar robii lui, Cazmale au luat în mână Și mai săpară o fântână. Abimelec l-a căutat, Cu Picol și cu Ahuzat. Isac le-a zis: „De ce-ați venit, Căci de la voi, m-ați izgonit?” „Noi am văzut că Dumnezeu Este cu tine, tot mereu. De-aceea îți urăm de bine Și vrem să încheiem, cu tine, Un legământ. Jură-te dar, Un rău – oricât de mic, măcar – N-ai să ne faci tu, nicicând, nouă, Cum nici noi nu v-am făcut vouă, De ai putut să pleci în pace. Acum, sper că la fel vei face Și tu, căci binecuvântat, De Domnul, ești, neîncetat.” Isac, în casă, i-a primit Și-apoi, la masă, i-a poftit. Ei au mâncat și au băut Și toată ziua-au petrecut. Adoua zi, când s-au sculat, Cu jurământ ei s-au legat, Că nici un rău nu își vor face. Apoi s-au despărțit, în pace. În acea zi, câțiva argați Veniră, foarte agitați, Și, pe Isac, ei l-au vestit: „Află că apă am găsit!” Atunci, fântâna ce-au săpat-o, „Șiba”, Isac a botezat-o. „Șiba” înseamnă „Jurământ” Și până astăzi, pe pământ, Cetatea care s-a durat Aici, Beer-Șeba s-a chemat.
Geneza 26:12-33 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Isáac a semănat în pământul acela și a cules însutit în anul acela. Domnul l-a binecuvântat. Omul a devenit mare și a tot crescut până când a ajuns foarte bogat. Avea turme de oi și cirezi de vite și mulți servitori. Filistenii îl invidiau. Toate fântânile pe care le săpaseră servitorii tatălui său în zilele tatălui său, Abrahám, au fost astupate și umplute cu pământ de filisténi. Abimélec i-a zis lui Isáac: „Pleacă de la noi, căci ai devenit prea puternic pentru noi!”. Isáac a plecat de acolo și și-a așezat tabăra în valea Gherár și a locuit acolo. Isáac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră [servitorii] în zilele lui Abrahám, tatăl său, și pe care le astupaseră filisténii după moartea lui Abrahám; și le-a numit cu aceleași nume cu care le numise tatăl său. Servitorii lui Isáac au săpat în vale și au găsit acolo o fântână cu apă vie. Păstorii din Gherár s-au certat cu păstorii lui Isáac, zicând: „Apa este a noastră”. Și a dat fântânii numele Eséc, pentru că se certaseră cu el. Apoi au săpat o altă fântână și s-au certat și pentru aceasta; de aceea a numit-o Sitná. S-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână pentru care nu s-au mai certat; și a numit-o Rehobót, „căci acum – a zis el – Domnul ne-a făcut loc larg și ne-a făcut să fim rodnici în țară”. De acolo a urcat la Béer-Șéba. Domnul i s-a arătat în noaptea aceea și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Abrahám, tatăl tău; nu te teme, căci eu sunt cu tine; te voi binecuvânta și voi înmulți descendența ta, de dragul lui Abrahám, slujitorul meu!”. A zidit acolo un altar și a invocat numele Domnului și și-a fixat cortul acolo. Servitorii lui Isáac au săpat acolo o fântână. Abimélec a plecat din Gherár la el, cu Ahuzát, prietenul său, și cu Picól, căpetenia oștirii lui. Isáac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine de vreme ce mă urâți și m-ați trimis de la voi?”. Ei au răspuns: „Am văzut că Domnul este cu tine și am zis: «Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să încheiem o alianță cu tine că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace! Acum tu ești binecuvântat de Domnul»”. Și a făcut un ospăț pentru ei și au mâncat și au băut. S-au sculat dimineața și au jurat unul altuia. Isáac i-a lăsat să plece, iar ei s-au dus de la el în pace. În acea zi au venit servitorii lui Isáac și i-au povestit despre fântâna pe care o săpaseră și i-au zis: „Am găsit apă!”. El a numit-o „Șibéea”. De aceea numele cetății este Béer-Șéba până în ziua de astăzi.
Geneza 26:12-33 Noua Traducere Românească (NTR)
Isaac a semănat în acea țară și, în același an, a recoltat însutit, pentru că DOMNUL l-a binecuvântat. El s-a îmbogățit, iar bogăția sa a continuat să crească până când a ajuns foarte bogat. Avea turme de oi, cirezi de vite și mulți servitori și de aceea filistenii îl invidiau. Filistenii au astupat și au umplut cu pământ toate fântânile pe care le săpaseră slujitorii tatălui său, pe vremea tatălui său, Avraam. Atunci Abimelek i-a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, pentru că ai ajuns mult mai puternic decât noi“. Isaac a plecat de acolo, și-a așezat tabăra în Valea Gherar și a locuit acolo. El a săpat din nou fântânile care fuseseră săpate în zilele tatălui său, Avraam, căci filistenii le astupaseră după moartea lui Avraam. Isaac le-a pus acestora aceleași nume pe care tatăl său le pusese înainte. Slujitorii lui Isaac au săpat în vale și au găsit acolo o fântână cu apă proaspătă, dar păstorii din Gherar s-au certat cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră“. Isaac a pus fântânii numele Esek , pentru că aceștia s-au certat cu el. Apoi au săpat o altă fântână, dar ei s-au certat și pentru aceasta. El i-a pus numele Sitna . Isaac a plecat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat. El i-a pus numele Rehobot și a zis: „Acum DOMNUL ne-a făcut loc și vom fi roditori în țară“. De acolo s-a dus la Beer-Șeba, iar în noaptea aceea DOMNUL i S-a arătat și a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Avraam. Nu te teme, pentru că Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și-ți voi înmulți urmașii datorită slujitorului Meu Avraam“. Isaac a construit acolo un altar și a chemat Numele DOMNULUI. El și-a întins cortul în acel loc, iar slujitorii săi au săpat acolo o fântână. După aceea, Abimelek a venit la el din Gherar, împreună cu Ahuzat, sfetnicul său, și cu Pihol, comandantul armatei sale. Isaac i-a întrebat: ‒ De ce ați venit la mine, voi care m-ați urât și m-ați alungat de la voi? Ei au răspuns: ‒ Vedem clar că DOMNUL este cu tine. De aceea zicem: să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să încheiem un legământ cu tine, potrivit căruia nu ne vei face niciun rău, așa cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, lăsându-te să pleci în pace. Acum tu ești binecuvântat de DOMNUL. Isaac le-a dat un ospăț, iar ei au mâncat și au băut. A doua zi, s-au sculat dimineață și au încheiat un legământ. Apoi Isaac i-a lăsat să plece, iar ei au plecat de la el în pace. În aceeași zi, slujitorii lui Isaac au venit și l-au anunțat despre fântâna pe care o săpaseră, zicându-i: „Am dat de apă!“. El i-a pus numele Șiba. De aceea numele cetății a rămas Beer-Șeba până în ziua de azi.
Geneza 26:12-33 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Isaac a făcut semănături în țara aceea și a strâns rod însutit în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat. Astfel, omul acesta s-a îmbogățit și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat. Avea cirezi de vite și turme de oi și un mare număr de robi, de aceea filistenii îl pizmuiau. Toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat și le-au umplut cu țărână. Și Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi.” Isaac a plecat de acolo și a tăbărât în valea Gherar, unde s-a așezat cu locuința. Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam și pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam, și le-a pus iarăși aceleași nume pe care le pusese tatăl său. Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor. Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Și a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el. Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna. Pe urmă s-a mutat de acolo și a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și a numit-o Rehobot, „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în țară”. De acolo s-a suit la Beer-Șeba. Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine. Te voi binecuvânta și îți voi înmulți sămânța din pricina robului Meu Avraam.” Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului și și-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. Abimelec a venit din Gherar la el cu prietenul său Ahuzat și cu Picol, căpetenia oștirii lui. Isaac le-a zis: „Pentru ce veniți la mine voi, care mă urâți și m-ați izgonit de la voi?” Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: ‘Să fie un jurământ între noi, între noi și tine, și să facem un legământ cu tine! Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvântat de Domnul.’” Isaac le-a dat un ospăț și au mâncat și au băut. S-au sculat dis-de-dimineață și s-au legat unul cu altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit în pace. În aceeași zi, niște robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau și i-au zis: „Am dat de apă!” Și el a numit-o Șiba. De aceea s-a pus cetății numele Beer-Șeba până în ziua de azi.