Matei 15
15
Datinile bătrânilor
(Mc. 7:1-23)
1Atunci, câțiva farisei și cărturari au venit de la Ierusalim la Isus și I-au zis: 2„De ce încalcă ucenicii tăi datinile#15:2 nt Peste tot în acest pasaj am tradus termenul παράδοσις cu „datină” pentru a face diferență între inutilele datini omenești impuse de farisei și tradiția mozaică a cărei legitimitate nu era discutabilă. bătrânilor? Căci nu-[și] spală mâinile când mănâncă#15:2 nt Lit. când mănâncă pâine, cu precizarea că termenul ἄρτος are și sensul de mâncare în general. Așadar, datina bătrânilor prevedea spălarea mâinilor nu doar atunci când se mânca pâine, ci înainte de servirea oricărei mese.!” 3El le-a răspuns: „Dar voi de ce încălcați porunca lui Dumnezeu de dragul datinii voastre? 4Căci Dumnezeu a poruncit#15:4 nt ct Lit. a spus. Unele mss conțin: a poruncit zicând.: «Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta!»#15:4 Ex. 20:12; Dt. 5:16. și «Cine-și vorbește de rău tatăl sau mama trebuie pedepsit cu moartea!»#15:4 nt Lit. trebuie să o sfârșească prin moarte. #15:4 Ex. 21:17; Lev. 20:9. 5Dar voi ziceți: «Dacă cineva spune tatălui său sau mamei sale: „Ceea ce ai putea primi de la mine este deja un dar închinat lui Dumnezeu#15:5 ne Ebr. Korban (Mc. 7:11). Termenul se referă la ceva pus deoparte ca să fie dat lui Dumnezeu sau Templului cândva mai târziu. Până atunci, putea fi păstrat și folosit de cel care a făcut promisiunea. Uneori, fiii, care aveau datoria de a-și ajuta părinții, nu se achitau de această datorie sub motivul (sau pretextul) că mijloacele cu care i-ar fi putut ajuta sunt deja Korban, adică închinate lui Dumnezeu. Tradiția iudaică îi absolvea de datoria pe care o aveau față de părinți.” – 6acela poate să nu-l cinstească#15:6 nt Lit. nu va cinsti, un viitor cu valoare de subjonctiv. pe tatăl său#15:6 ct Unele mss adaugă: sau pe mama sa..» Astfel,#15:6 nt Lit. și. ați anulat Cuvântul#15:6 ct Unele mss conțin: legea; altele: porunca. lui Dumnezeu de dragul datinii voastre. 7Ipocriților! Bine a profețit despre voi Isaia când a zis:
8«Poporul acesta#15:8 ct Unele mss adaugă: se apropie de Mine cu gura și … Mă cinstește cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine.
9În zadar Mă cinstesc#15:9 nt Sau Mi se închină. Verbul σέβω are sensul dublu de a arăta respect/reverență și de a se închina. ei
dând altora ca învățături niște porunci ale oamenilor.»#15:9 Is. 29:13.
10A chemat mulțimea de oameni și le-a zis: „Ascultați și înțelegeți! 11Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează.” 12Atunci ucenicii au venit la El și I-au zis: „Știi că fariseii, auzind cuvântul acesta, s-au simțit ofensați#15:12 nt Sau au fost ofensați (aor. pas.). Verbul σκανδαλίζω are aici sensul de a șoca, a ofensa, a supăra pe cineva printr-un cuvânt sau o acțiune. Vezi BDAG 926, s.v. σκανδαλίζω 2.?” 13El le-a răspuns: „Orice plantă pe care n-a sădit-o Tatăl Meu ceresc va fi dezrădăcinată. 14Lăsați-i! Ei sunt călăuze oarbe [pentru cei orbi]#15:14 ct Unele mss omit: ale celor orbi sau pentru cei orbi (Gr. τυφλῶν). Așezarea cuvântului în paranteză dreaptă în NA28 este un indiciu că originalitatea lui este incertă.. Dacă un orb îl conduce pe un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.” 15Petru I-a zis: „Explică-ne parabola [aceasta]#15:15 ct Unele mss omit: aceasta. Așezarea cuvântului în paranteză dreaptă este un indiciu că autenticitatea lui este incertă.!” 16Și El a zis: „Și voi tot fără pricepere sunteți? 17Nu#15:17 ct Unele mss conțin: Încă nu … înțelegeți că tot ceea ce intră în gură se duce în stomac, apoi este aruncat afară în latrină#15:17 nt Sau canal.? 18Dar cele ce ies din gură pornesc din inimă și acestea îl întinează pe om. 19Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterele, imoralitatea sexuală, furturile, mărturiile false, blasfemiile. 20Acestea sunt cele care îl întinează pe om! Însă a mânca cu mâinile nespălate nu-l întinează pe om.”
Credința femeii canaanite
(Mc. 7:24-30)
21Plecând de acolo, Isus S-a retras în părțile#15:21 nt Lit. în partea (sg.). Tirului și ale Sidonului. 22Și iată că o femeie canaanită din regiunea aceea a venit și a strigat: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită rău de un demon.” 23El nu i-a răspus niciun cuvânt. Venind la El, ucenicii Lui Îl rugau: „Dă-i drumul, căci strigă după noi!” 24Dar El le-a răspuns: „Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel!” 25Apropiindu-se, ea I s-a închinat#15:25 ne Cu sensul de gest: a se înclina în fața lui Isus, în semn de respect. și I-a zis: „Doamne, ajută-mă!” 26Isus i-a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.” 27Dar ea a zis: „Da, Doamne, însă și cățeii mânâncă din firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor!” 28Atunci Isus i-a răspuns: „O, femeie#15:28 ne Apelativul „Femeie!” nu a fost unul lipsit de respect în acea perioadă ci, dimpotrivă, era echivalentul formulei de adresare „Doamnă!” sau „Madam!” din zilele noastre (vezi BDAG 208-209, s.v. γύνη, 1)., mare este credința ta! Facă-ți-se după cum dorești!” Și din ceasul acela fiica ei a fost vindecată.
Vindecarea multor bolnavi
29Isus a plecat de acolo și a mers pe lângă Marea Galileei. Apoi a urcat pe un munte și S-a așezat acolo. 30Și au venit la El mari mulțimi de oameni, având cu ei șchiopi, orbi, ciungi, muți și mulți alții. I-au așezat la picioarele Lui, iar El i-a vindecat, 31astfel că mulțimea s-a mirat văzând că muții vorbesc, infirmii sunt sănătoși, șchiopii umblă și orbii văd. Și Îl slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
A doua înmulțire a pâinilor
(Mc. 8:1-10)
32Isus i-a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Mi-e milă de mulțime, fiindcă sunt deja trei zile de când stau cu Mine și n-au ce să mănânce. Și nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leșine pe drum.” 33Ucenicii I-au zis: „De unde să luăm atâtea pâini în pustiu, ca să se sature o mulțime așa de mare?” 34Isus i-a întrebat: „Câte pâini aveți?” Ei I-au răspuns: „Șapte… și câțiva peștișori.” 35Atunci a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. 36A luat cele șapte pâini și peștii și a mulțumit. Apoi le-a frânt și le-a dat ucenicilor, iar ucenicii mulțimilor. 37Au mâncat toți și s-au săturat. Și au ridicat bucățile#15:37 nt Termenul κλάσμα(-τα) se referă la bucăți, fragmente sau frânturi de pâine, nu la firimiturile mici care se produc în urma tăierii pâinii. Pentru firimituri există un alt cuvânt ψιχίον, folosit în Mt. 15:27, Mc. 7:28 și Lc. 16:21 cu privire la firimiturile care cad de la masă. rămase: șapte coșuri pline. 38Cei care mâncaseră erau patru mii de bărbați, în afară de femei și copii. 39După ce a dat drumul mulțimilor, S-a urcat în barcă și a venit în regiunea Magadan#15:39 ct Unele mss conțin: Magdala. Este posibil ca Magadan să fie o variantă a numelui Magdala. O a treia denumire posibilă a acestei cetăți pare să fie Dalmanuta, menționată la Mc. 8:10 (vezi nota de subsol)..
Поточний вибір:
Matei 15: NTSBR
Позначайте
Поділитись
Копіювати
Хочете, щоб ваші позначення зберігалися на всіх ваших пристроях? Зареєструйтеся або увійдіть
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
