Toate au devenit noiMostră

Reține, Pavel a explicat corintenilor că amânarea călătoriei lui a venit dintr-o inimă curată. 

Sinceritatea este într-un fel o calitate pierdută în vremurile noastre, conduse de manipulări, cu adevăruri umbrite, răspunsuri pasiv-agresive, minciuni și lingușiri. Cât de bogat ar putea fi trupul lui Hristos dacă noi am fi curați și sinceri unul față de altul, și față de cei din lume? 

Noi putem spune oamenilor neintenționat da, când de fapt am avut în vedere nu, sau am spus nu, când de fapt am intenționat să spunem da, dar o facem în moduri subtile. 

Dacă ne-am opri aici am putea avea o lecție utilă a integrității și sincerității. Dar Pavel ne oferă mai mult decât o simplă creștere a gradului de sinceritate.

O credință creștină deosebită nu se măsoară în standarde înalte de moralitate sau în a arăta un comportament frumos de creștin de dragul de a fi oameni cu adevărat buni. Pavel deja își petrecuse mare parte din viața sa făcând asta, obținând o educație evreiască înaltă, devenind membru în grupul fariseilor, fiind învățat de cei mai buni rabini, și îndeplinind auto-neprihănire firească. Dar el a realizat că toate aceste „câștiguri” nu valorează nimic, nu sunt decât niște gunoaie (Filipeni 3:8). 

Acum că el și-a îndreptățit acțiunile în fața corintenilor, el punctează că dacă ar fi șovăitor cu ei, acest fapt ar fi împotriva unuia din încredințările lui de bază: Dumnezeu este credincios. El nu poate să mintă. El nu poate să nu se țină de cuvânt. El a făcut o promisiune prin legământ să își răscumpere copiii și fiecare din promisiunile lui, inclusiv aceasta, sunt „da” în Isus. Și Isus este acel „da” a lui Dumnezeu pentru noi pentru o viață cu scop și speranță în ceea ce va veni (2 Corinteni 1:19-20). Cu alte cuvinte: „Fiindcă în Isus, fiecare din promisiunile lui Dumnezeu primesc răspunsul «da»”. Dacă Dumnezeu nu este schimbător în răspunsurile Sale de da și nu, atunci nici Pavel nu a fost. 

Probabil unul din motivele pentru care nu suntem întotdeauna sinceri și statornici în relațiile noastre este din cauza faptului că nu suntem bine înrădăcinați în răspunsurile de „da” a lui Hristos. Sunt conștient că am fabulat și uneori am manipulat pentru că am vrut ca viața mea să aibă cursul dorit de mine. Fiind strâns legat de un da sau nu pentru a ajunge la ceea ce urmăream. Dar când sunt în stare să mă încred în credincioșia lui Dumnezeu, atât în caracterul său, cât și în legile sale pentru viața mea, nu mai trebuie să manipulez sau să nu fiu sincer.

Încheind studiul nostru, care a fost partea cea mai convingătoare pentru tine?