Toate au devenit noiMostră

Când Pavel vorbește despre suferința lui Hristos ce se revarsă în viețile noastre, s-ar putea să aibă în vedere câteva idei suprapuse: 1. Suferințe de dragul lui Hristos. 2. Suferințe rânduite de Hristos pentru noi. 3. Suferințe asociate cu Hristos. 4. Suferințe îndurate asemenea lui Hristos. [1] Ceea ce cred că este important pentru noi să știm este că fiind creștini, vom suferi anumite lucruri care sunt diferite de asocierea noastră cu Hristos. Mulți creștini în lume suferă persecuții severe în timp ce alții au parte de suferințe mai puțin dureroase, totuși există căi dureroase pe calea credinței lor. Pavel realizează că există o părtășie specială cu Isus în timpuri de suferință fiindcă nimeni nu cunoaște suferința mai bine decât o face El.

Nu am întâlnit încă o persoană căreia să îi placă să fie în suferință, dar am întâlnit multe persoane care s-au apropiat mai mult de Isus în mijlocul suferințelor lor. Sunt anumite laturi ale lui Isus pe care nu ajungi să le afli mergând pe căi ușoare, dar odată ce ai aflat acea apropiere de El nu ai schimb-o pentru o cale ușoară. În plus pentru a experimenta o părtășie specială cu Isus (Filipeni 3:10), Pavel oferă un alt motiv pentru care suferința aduce binecuvântare. 

Ori de câte ori suferința lui Isus inundă viața noastră, ceea ce se revarsă din noi este mângâierea lui Dumnezeu (2 Corinteni 1:5). Acest lucru este minunat! 

Una dintre cele mai frumoase declarații din întreaga Scriptură se găsește în versetul 4, „Cel Care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru a-i putea mângâia pe cei ce sunt în orice necaz, ” (NTR) Când trecem prin dificultăți, este adesea greu să vedem în afara durerii noastre. Dar vom găsi un scop nobil în suferința noastră când vom realiza că experiențele noastre vor folosi ca mângâiere unică pentru alte persoane care vor trece prin încercări similare.

Suferința lui Hristos și mângâierea Sa vin în viețile noastre mână în mână. Ca și creștini, nu trebuie să suferim niciodată fără mângâierea lui Hristos, și sunt încredințat că sunt anumite mângâieri pe care nu le vom cunoaște decât din suferința Sa. Dacă treci cu greu printr-o încercare, probabil una asupritoare mult peste puterile tale de a o îndura, alimentează-te din mângâierea lui Dumnezeu care îți dă putere prin persoana Domnului Isus ce trăiește în tine. El promite să-ți măsoare durerea. Când primești alinare de la Dumnezeu, îți vei dori să legi rănile altor persoane ce trec prin dureri similare fiindcă alinarea lui Dumnezeu se revarsă în mod natural. Vei avea mai mult decât suficient pentru a putea împărți cu alții. 

  
[1] David E. Garland, The New American Commentary, Volume 29, 2 Corinthians (Nashville: Broadman & Holman Publishers, 1999) accessed on August 7, 2017 via mywsb.com.