Naum 2:5-13
Naum 2:5-13 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
El se gândește la vitejii lui; ei se vor poticni în mersul lor; se vor grăbi spre zidul acesteia și apărarea va fi pregătită. Porțile râurilor vor fi deschise și palatul se va topi. Și Huțab va fi dusă captivă, va fi ridicată și servitoarele ei o vor conduce ca și cu vocea porumbițelor, lovindu-și pieptul cu tamburinele. Dar Ninive este din vechime ca un iaz de apă; totuși ei vor fugi. Stați, stați, vor striga ei; dar niciunul nu va privi înapoi. Prădați argintul, prădați aurul, fiindcă fără sfârșit este tezaurul și gloria tuturor mobilelor plăcute. Ea este nelocuită și goală și pustiită; și inima se topește și genunchii se lovesc unul de altul și este multă durere în toate coapsele, și fețele lor toate adună negreală. Unde este vizuina leilor și locul de hrană al leilor tineri, unde leul, leul cel bătrân, și puiul de leu a umblat și nimeni nu i-a speriat? Leul a sfâșiat în bucăți destul pentru puii săi și a sugrumat pentru leoaicele sale și și-a umplut gropile cu pradă și vizuinile sale cu animale sfâșiate. Iată, eu sunt împotriva ta, spune DOMNUL oștirilor și voi arde carele ei în fum și sabia va mistui pe leii tăi tineri; și îți voi stârpi prada de pe pământ și vocea mesagerilor tăi nu va mai fi auzită.
Naum 2:5-13 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Împăratul își strigă generalii pe nume, dar ei se poticnesc în mersul lor; dau buzna spre zidurile cetății și apărarea este pregătită. Porțile dinspre râuri au fost deschise și palatul se prăbușește! S-a isprăvit cu Ninive: este dusă în exil, este luată; slujnicele ei se tânguie ca niște porumbițe și își bat pieptul cu pumnii. Ninive este asemenea unui iaz ale cărui ape se scurg. „Stați! Opriți‑vă!…” Dar niciunul nu se întoarce. Jefuiți argintul! Jefuiți aurul! Acolo sunt comori fără număr și belșug de scumpeturi. Pustiire, prăpăd și pierzare! Inimile se topesc, genunchii tremură, toate coapsele dârdâie, iar pe chipuri s-a așternut paloarea. Unde este acum culcușul leilor, sălașul pentru puii de leu, la care se duceau leul, leoaica și puiul de leu, fără să-i tulbure nimeni? Leul sfâșia cât îi trebuia pentru pui, sugruma pentru leoaicele sale; își umplea vizuina cu pradă și cotloanele cu ce sfâșiase. „Iată, sunt împotriva ta”, zice DOMNUL Oștirilor. „Îți voi preface carele în fum, leii tăi tineri vor fi doborâți de sabie, îți voi nimici prada din țară și nu se va mai auzi glasul solilor tăi.”
Naum 2:5-13 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
El, împăratul din Ninive, îi cheamă pe oamenii lui cei viteji, dar ei se poticnesc în mersul lor; aleargă spre ziduri și se gătesc de apărare. Porțile de la râuri sunt deschise, și palatul se prăbușește!… S-a isprăvit cu ea: este dezgolită, este luată; slujnicele ei se vaită ca niște turturele și se bat în piept. Ninive era odinioară ca un iaz plin de apă. Dar iată-i că fug!… „Stați! Stați! Opriți-vă!” Dar niciunul nu se întoarce… Jefuiți argintul! Jefuiți aurul! Acolo sunt comori nesfârșite, tot felul de bogății, de lucruri scumpe. Este jefuită, pustiită și stoarsă de tot. Inima îi e mâhnită, îi tremură genunchii, toate coapsele suferă și toate fețele au îngălbenit. Unde este acum culcușul acela de lei, pășunea aceea pentru puii de lei, pe unde umblau leul, leoaica și puiul de leu fără să-i tulbure nimeni? Leul sfâșia cât îi trebuia pentru puii săi, sugruma pentru leoaicele sale; își umplea vizuinile de pradă și culcușurile cu ce răpise. „Iată că am necaz pe tine”, zice Domnul Oștirilor. „În fum îți voi preface carele de război, sabia va mistui puii tăi de lei, îți voi nimici prada din țară și nu se va mai auzi glasul solilor tăi.”
Naum 2:5-13 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
El își amintește să cheme luptătorii remarcabili; dar ei se împiedică atunci când se deplasează. Aceștia aleargă grăbiți spre zid și construiesc sistemul de apărare. Porțile (din dreptul) râurilor sunt deschise; și palatul se prăbușește. Este (deja) luată decizia ca orașul să fie capturat și dus în captivitate. Sclavele lui se vaită ca niște turturele și se bat (disperate) pe piept. Ninive este ca un iaz plin, a cărui apă se scurge. Stați! Opriți-vă! Dar nimeni nu se răzgândește. Jefuiți argintul, distrugeți aurul! Acolo sunt comori fără număr și o mare mulțime de diverse lucruri valoroase. Ninive este jefuit, golit (de oameni) și devastat! Inima le este afectată de frică și genunchii lor tremură! Peste tot este experiența durerii; și toate fețele au îngălbenit. Unde este acum locul în care se culcau leii și în care puii lor se hrăneau? Care este acel teritoriu unde umbla leul și leoaica împreună cu puiul lor fără să le fie frică de nimeni? Este (deja) suficient cât a sfâșiat leul pentru puii lui! A sugrumat destulă pradă pentru leoaicele lui! El își umplea grotele cu pradă și gropile cu carne.” Iahve, Cel care se numește (și) Dumnezeu Armatelor, îți zice: „Să știi că sunt împotriva ta! Îți voi transforma carele în fum; și propria ta sabie îți va omorî leii tineri. Îți voi distruge prada țării; și nu se va mai auzi vocea mesagerilor tăi!”
Naum 2:5-13 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Cel care este împărat, Peste Ninive așezat, Își cheamă oamenii pe care, În oastea lui, viteji îi are. Dar iată-i că se poticnesc. Spre ziduri fug și se grăbesc Să își ia locul fiecare, Gătindu-se de apărare… Deschise-s porțile aflate Spre râu, în zidul din cetate. Iată că totul se sfârșește: Mândrul palat se prăbușește!… S-a isprăvit cu ea, de-ndată, E dezgolită și-i luată. Ale ei slujnice, scăpate, Se vaietă înspăimântate, La fel ca niște turturele. Cu pumni-n piept, se lovesc ele. Cum e un iaz plin – bunăoară – Ninive-a fost, odinioară… Dar iată-i, fug!… „Stați! Nu fugiți! Din goana voastră, vă opriți!… Dar nimeni dintre ei, apoi, Nu se întoarce, înapoi…” Argintul, să îl jefuiți! Aurul tot, să îl răpiți! Iată, comori nenumărate Și lucruri scumpe sunt aflate În acel loc, cum nu mai sânt Alte asemeni pe pământ! Iată că este jefuită, Stoarsă de tot și pustiită! Mâhnită-n inimă era; Genunchi-i prind a tremura, Coapsele sufăr îndoit, Iar fețele-au îngălbenit. Unde-i culcușul leilor, Pășunea, pentru puii lor? Unde e locul cel în care, Leii umblau cu nepăsare? Unde e locul cel vestit În care leu-a stăpânit Alături de leoaica lui, Și de-ai lor pui, când nimănui, Prin minte-atunci nu i-ar fi dat, Cumva, să îi fi tulburat? Iată că leul sfâșia Atâta cât le trebuia Puilor săi. Alte-animale El sugruma, pentru-ale sale Leoaice. Astfel, își umplea El, viziunea ce-o avea, Culcușul ce și-l pregătise, Cu prăzile ce le răpise. „Ascultă și ia seama bine! Mare necaz am Eu, pe tine!” – A zis, cu glas răsunător, Cel care-i Domn al oștilor. „În fum am să prefac apoi, Carele tale de război Și pradă îi dau sabiei, Pe ai tăi mândri pui de lei. Prada, în țară adunată, Am să ți-o spulber dintr-odată, Iar glasul solilor tăi mulți, Nicicând nu ai să-l mai asculți.”
Naum 2:5-13 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Pe străzi năvălesc carele, se ciocnesc în piețe. Înfățișarea lor este ca flăcările, aleargă ca fulgerul. Își amintesc de măreția lui, se poticnesc în timpul mersului lor; se grăbesc spre zidurile sale, este pregătită protecția lor. Porțile râurilor se deschid și palatul se prăbușește. A fost hotărât: va fi dezgolită și va fi dusă. Slujitoarele ei vor geme cu glas de porumbițe, bătându-și pieptul. Niníve era ca o cisternă de apă de ale cărei ape ei fug. „Stați, stați!”, dar nimeni nu se întoarce. Jefuiți argintul! Jefuiți argintul! Nu este sfârșit pentru gloria stabilită din toate obiectele de preț. Este golită, nelocuită și devastată! I se topește inima și-i tremură genunchii; o durere este în toate coapsele și toate fețele au pălit. Unde este vizuina leilor și peștera leilor tineri, acolo mergeau leul, leoaica și puiul de leu și nu era cine să-i tulbure. Leul sfâșia suficient pentru puii lui, sugruma pentru leoaicele sale; umplea cu ce sfâșia ascunzișurile sale și vizuinile sale, cu cele sfâșiate.
Naum 2:5-13 Noua Traducere Românească (NTR)
El își aduce aminte de cei măreți ai săi, dar ei se împiedică în mersul lor. Aceștia se grăbesc spre zid și așază zidul de protecție. Porțile râurilor sunt deschise și palatul se prăbușește. A fost stabilit: este dusă în captivitate, este luată. Slujitoarele ei se vaită ca niște porumbițe și se lovesc peste piept. Ninive este ca un iaz plin, a cărui apă se scurge. „Stați! Stați!“, dar niciunul nu se întoarce. Jefuiți argintul, jefuiți aurul! Acolo sunt comori foarte multe, o mulțime de tot felul de lucruri prețioase. Este jefuită, pustiită și devastată! Inimile se topesc de frică și genunchii tremură! Toate coapsele sunt în chin și toate fețele au pălit. Unde este acum culcușul acela al leilor, pășunea aceea pentru leii tineri, pe unde umblau leul, leoaica și puiul de leu, fără să-i înspăimânte nimeni? Leul a sfâșiat îndeajuns pentru puii săi și a sugrumat destulă pradă pentru leoaicele sale. El și-a umplut grotele cu pradă și gropile cu carne sfâșiată. „Iată că sunt împotriva ta!“, zice DOMNUL Oștirilor. „Îți voi preface carele în fum, iar sabia îți va omorî leii tineri; îți voi nimici prada de pe pământ și glasul mesagerilor tăi nu va mai fi auzit!“
Naum 2:5-13 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
El, împăratul Ninivei, cheamă pe oamenii lui cei viteji, dar ei se poticnesc în mersul lor; aleargă spre ziduri și se gătesc de apărare… Porțile de la râuri sunt deschise și palatul se prăbușește!… S-a isprăvit cu ea: este dezgolită, este luată; slujnicele ei se vaită ca niște turturele și se bat în piept. Ninive era odinioară ca un iaz plin de apă… Dar iată-i că fug!… „Stați! Stați! Opriți-vă!…” Dar niciunul nu se întoarce… Jefuiți argintul! Jefuiți aurul! Acolo sunt comori nesfârșite, tot felul de bogății, de lucruri scumpe. Este jefuită, pustiită și stoarsă de tot! Inima îi e mâhnită, îi tremură genunchii, toate coapsele suferă și toate fețele au îngălbenit. Unde este acum culcușul acela de lei, pășunea aceea pentru puii de lei, pe unde umblau leul, leoaica și puiul de leu, fără să-i tulbure nimeni? Leul sfâșia cât îi trebuia pentru puii săi, sugruma pentru leoaicele sale; își umplea vizuinile de pradă și culcușurile cu ce răpise. „Iată că am necaz pe tine”, zice Domnul oștirilor. „În fum îți voi preface carele de război, sabia va mistui pe puii tăi de lei, îți voi nimici prada din țară și nu se va mai auzi glasul solilor tăi.”