Ieremia 4:1-22
Ieremia 4:1-22 Noua Traducere Românească (NTR)
„Dacă te vei întoarce, Israel“, zice DOMNUL, „dacă te vei întoarce la Mine, dacă vei îndepărta spurcăciunile tale dinaintea Mea și nu vei mai rătăci, dacă vei jura: «Viu este DOMNUL!», făcând lucrul acesta cu credincioșie, cu judecată și cu dreptate, atunci națiunile vor fi binecuvântate în El și se vor lăuda cu El. Căci așa vorbește DOMNUL, bărbaților din Iuda și din Ierusalim: «Desțeleniți-vă un teren nou și nu semănați între spini! Tăiați-vă împrejur pentru DOMNUL, circumcideți-vă inimile, bărbați ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească furia Mea ca un foc și să ardă, fără să mai poată fi stinsă, din cauza răutății faptelor voastre. Anunțați în Iuda, vestiți în Ierusalim și spuneți: ‘Sunați din trâmbiță în țară!’. Strigați în gura mare și ziceți: ‘Strângeți-vă și să mergem în cetățile fortificate!’. Înălțați un steag îndreptat spre Sion! Fugiți și nu vă opriți! Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea și un mare prăpăd!»“. Leul a ieșit din tufișul său și cel ce distruge națiunile a pornit la drum. El a ieșit din locul său ca să prefacă țara într-un deșert. Cetățile tale vor zăcea în ruină, fără niciun locuitor. De aceea, înfășurați-vă mijlocul cu pânză de sac, jeliți și gemeți, căci mânia DOMNULUI nu s-a îndepărtat de la noi. „În ziua aceea“, zice DOMNUL, „regele și conducătorii își vor pierde curajul, preoții vor fi îngroziți și profeții vor rămâne înmărmuriți“. Eu am zis: ‒ O, Stăpâne DOAMNE! Într-adevăr ai înșelat poporul acesta și Ierusalimul când ai zis: „Veți avea pace!“. Iată că sabia este la gâtul lor! ‒ În vremea aceea se va zice poporului acestuia și Ierusalimului că un vânt arzător suflă din înălțimile golașe ale deșertului pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curățească. Totuși, un vânt și mai puternic va veni de la Mine. Acum însă Îmi voi rosti judecățile împotriva lor. Iată, nimicitorul înaintează ca norii, carele lui sunt ca o vijelie, iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii. Vai de noi, căci vom fi distruși! Curățește-ți inima de rău, Ierusalime, ca să fii salvat! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta? Căci o voce strigă din Dan și anunță nenorocirea din muntele lui Efraim. „Aduceți aminte națiunilor lucrul acesta! Iată, vestiți în Ierusalim că niște asediatori vin dintr-o țară îndepărtată și își ridică glasurile împotriva cetăților lui Iuda. Ca paznicii unui teren, așa înconjoară ei Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea“, zice DOMNUL. „Căile și faptele tale au adus acestea asupra ta. Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta. Ce amară este și cum te pătrunde până în inimă!“ Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Mă zvârcolesc de durere! Ah, zidurile inimii mele! Cum îmi zvâcnește inima! Nu pot rămâne tăcut! Sufletul meu a auzit sunetul trâmbiței și strigătul de război. Se vestește dărâmare după dărâmare, căci toată țara este devastată. Corturile îmi sunt dărâmate deodată, iar acoperișul într-o clipă. Până când voi vedea steagul și voi auzi sunetul trâmbiței? „Cei din poporul Meu sunt nebuni; ei nu Mă cunosc. Sunt niște copii fără minte, lipsiți de discernământ. Sunt pricepuți să facă răul; nu știu să facă binele“.
Ieremia 4:1-22 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Dacă te vei întoarce, Israele, spune DOMNUL, întoarce-te la mine; și dacă vei îndepărta urâciunile tale dinaintea vederii mele, atunci nu te vei mai clinti. Și vei jura: DOMNUL trăiește, în adevăr, în judecată și în dreptate; și națiunile se vor binecuvânta în el și în el se vor făli. Pentru că astfel spune DOMNUL către bărbații lui Iuda și către Ierusalim: Desțeleniți-vă pământul înțelenit și nu semănați printre spini. Circumcideți-vă pentru DOMNUL și îndepărtați prepuțurile inimii voastre, voi bărbați ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului; ca nu cumva furia mea, ca un foc, să izbucnească și să ardă astfel încât nimeni să nu o poată stinge, din cauza facerilor voastre de rău. Vestiți în Iuda și faceți cunoscut în Ierusalim și spuneți: Sunați trâmbița în țară; strigați, strângeți-vă împreună și spuneți: Adunați-vă și să intrăm în cetățile apărate. Înălțați steagul spre Sion; retrageți-vă, nu vă opriți, pentru că voi aduce răul de la nord și o mare nimicire. Leul s-a ridicat din desișul lui și nimicitorul neamurilor este pe drum; el a ieșit din locul său ca să îți prefacă țara în pustiu; și cetățile tale vor fi risipite, fără vreun locuitor. Pentru aceasta, încingeți-vă cu pânză de sac, plângeți și urlați, pentru că mânia înverșunată a DOMNULUI nu s-a abătut de la noi. Și se va întâmpla în acea zi, spune DOMNUL, că inima împăratului va pieri și de asemenea inima prinților; și preoții vor fi înmărmuriți și profeții se vor minuna. Atunci am spus: Ah, Doamne DUMNEZEULE! Cu adevărat ai înșelat mult pe acest popor și Ierusalimul, spunând: Veți avea pace; cu toate că sabia ajunge până la suflet. În acel timp se va spune acestui popor și Ierusalimului: Un vânt uscat din înălțimile din pustie spre fiica poporului meu, nu ca să vânture, nici ca să curețe, Chiar un vânt puternic din acele locuri va veni la mine: acum de asemenea, voi rosti judecăți împotriva lor. Iată, el se va înălța ca norii și carele lui vor fi ca un vârtej de vânt; caii lui sunt mai iuți decât acvilele. Vai nouă! pentru că suntem jefuiți. Ierusalime, spală-ți inima de stricăciune, ca să fii salvat. Până când vor găzdui în tine gândurile tale deșarte? Pentru că o voce face cunoscută din Dan și face să se audă nenorocirea din muntele Efraim. Dați de știre națiunilor; iată, faceți să se audă împotriva Ierusalimului, că paznici vin dintr-o țară îndepărtată și își înalță vocea împotriva cetăților lui Iuda. Precum paznicii unui ogor, sunt ei împotriva lui de jur împrejur, pentru că el s-a răzvrătit împotriva mea, spune DOMNUL. Calea ta și facerile tale ți-au adus aceste lucruri asupra ta; aceasta este stricăciunea ta; deoarece este amară, deoarece ajunge până la inima ta. Adâncurile mele! Adâncurile mele! Sunt îndurerat chiar în inima mea; inima mea vuiește în mine; nu pot să tac, deoarece tu ai auzit; suflete al meu, sunetul trâmbiței, alarma de război! Nimicire peste nimicire se strigă, pentru că toată țara este prădată; dintr-odată corturile mele sunt prădate și într-o clipă, covoarele mele. Până când voi vedea steagul și voi auzi sunetul trâmbiței? Pentru că poporul meu este nebun, ei nu m-au cunoscut; sunt copii prostuți și nu au înțelegere; sunt înțelepți pentru a face răul, dar pentru a face binele nu au cunoaștere.
Ieremia 4:1-22 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
„Israele, de te vei întoarce, dacă te vei întoarce la Mine”, zice Domnul, „dacă vei scoate urâciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai rătăci. Dacă vei jura: «Viu este Domnul!» cu adevăr, cu neprihănire și cu dreptate, atunci neamurile vor fi binecuvântate în El și se vor făli cu El.” Căci așa vorbește Domnul către oamenii din Iuda și din Ierusalim: „Desțeleniți-vă un ogor nou și nu semănați între spini! Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, tăiați-vă împrejur inimile, oameni ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc și să se aprindă fără să se poată stinge din pricina răutății faptelor voastre!” Dați de știre în Iuda, vestiți la Ierusalim și spuneți: „Sunați din trâmbiță în țară! Strigați în gura mare și ziceți: «Strângeți-vă și haidem în cetățile întărite!» Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miazănoapte aduc nenorocirea și un mare prăpăd.” Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ți pustiască țara, să-ți dărâme cetățile și nimeni să nu mai locuiască în ele. De aceea acoperiți-vă cu saci, plângeți și gemeți, căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi! „În ziua aceea”, zice Domnul, „împăratul și căpeteniile își vor pierde inima, preoții vor rămâne încremeniți, și prorocii – uimiți.” Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ai înșelat într-adevăr poporul acesta și Ierusalimul când ai zis: «Veți avea pace»! Și totuși sabia le amenință viața.” În vremea aceea li se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: „Un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curețe grâul. Ci un vânt năprasnic vine de acolo până la Mine. Acum le voi rosti hotărârea.” „Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carele lui sunt ca un vârtej, caii lui sunt mai ușori decât vulturii. Vai de noi, căci suntem prăpădiți!” Curățește-ți inima de rău, Ierusalime, ca să fii mântuit! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta? Căci un glas care pornește de la Dan și vestește nenorocirea o vestește de la muntele lui Efraim. „Spuneți-le lucrul acesta neamurilor, faceți-l cunoscut Ierusalimului! Vin niște împresurători dintr-o țară îndepărtată și strigă împotriva cetăților lui Iuda. Ca cei ce păzesc un ogor, ei înconjoară Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea”, zice Domnul. „Acesta este rodul căilor și al faptelor tale, este vina răutății tale, dacă este așa de amar și te pătrunde până la inimă.” Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac. Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiței și strigătul de război! Se vestește dărâmare peste dărâmare, căci toată țara este pustiită; colibele îmi sunt pustiite deodată, și corturile – într-o clipă. Până când voi vedea steagul fâlfâind și voi auzi sunetul trâmbiței? „Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaște; sunt niște copii fără minte și lipsiți de pricepere; sunt meșteri să facă răul, dar nu știu să facă binele.”
Ieremia 4:1-22 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Acum, Iahve îți zice: „Israel, întoarce-te; revino la Mine, alungă lucrurile tale oribile din prezența Mea! Și nu vei mai rătăci. Dacă vei face aceste lucruri jurând cu cea mai mare seriozitate și zicând «Iahve este viu!», dacă vei judeca și vei face dreptate, popoarele vor fi binecuvântate în Iahve și se vor lăuda cu El! Iahve vorbește bărbaților din teritoriul numit Iuda și din Ierusalim, zicându-le: «Pregătiți-vă un nou teren agricol; și nu (mai) semănați între spini! Circumcideți-vă pentru Iahve! Bărbați din teritoriul numit Iuda și locuitori ai Ierusalimului, circumcideți-vă inimile – ca să nu se declanșeze mânia Mea din cauza răutății faptelor voastre și să vă ardă ca focul pe care nu îl poate stinge nimeni! Anunțați-i pe cei din teritoriul numit Iuda și din Ierusalim, spunându-le: ‘Sunați din goarnă în țară!’ Strigați cu mare intensitate, zicând: ‘Strângeți-vă și veniți în orașele fortificate!’ Ridicați un steag îndreptat spre Sion! Fugiți; și să nu vă opriți; pentru că Eu aduc dezastrul din Nord. Și va veni o mare calamitate!»” „Leul a ieșit din tufișul lui; și a plecat distrugătorul popoarelor. El se deplasează ca să distrugă țara! Orașele tale vor zăcea în ruină, fără niciun locuitor. Și pentru că se va întâmpla așa, îmbrăcați-vă cu saci, plângeți și văitați-vă; pentru că mânia violentă a lui Iahve nu s-a îndepărtat de noi!” Iahve spune: „În acea zi, regele și conducătorii își vor pierde curajul. Preoții vor fi panicați, iar profeții vor rămâne șocați.” Eu am zis: „O, Doamne, Stăpânul meu! Constat că ai înșelat acest popor și Ierusalimul când ai zis că vor avea pace! Observ că sabia este la gâtul lor!” „În acele vremuri, se va zice acestui popor și Ierusalimului că suflă un vânt arzător din locurile înalte ale deșertului. El va veni pe drumul fiicei poporului Meu – nu ca să vânture și nici ca să curețe. Totuși, va veni de la Mine un vânt care va avea o forță chiar mai mare (decât aceea)! Dar acum Îmi voi pronunța împotriva lor deciziile judecății Mele.” „Privește: distrugătorul înaintează ca norii. Carele lui sunt ca un vârtej, iar caii lui sunt mai rapizi decât vulturii. Vai de noi, pentru că suntem exterminați!” „Ierusalim, curăță-ți inima de (tot ce este) rău, ca să fii salvat! Până când vei păstra gânduri păcătoase în inima ta? O voce strigă din teritoriul locuit de urmașii lui Dan și anunță dezastrul din muntele locuit de descendenții lui Efraim. Amintiți acest lucru popoarelor! Priviți și anunțați în Ierusalim că vin niște asediatori dintr-o țară îndepărtată. Ei strigă împotriva orașelor locuite de urmașii lui Iuda.” Iahve zice: „Ei înconjoară Ierusalimul ca aceia care păzesc un teren agricol cu recolte pe el – pentru că (acest oraș) s-a revoltat împotriva Mea. Comportamentul și faptele tale au adus aceste consecințe împotriva ta. Aceasta este pedeapsa pentru răutatea ta. Ea este amară; și te afectează până în inimă!” „Ah, organele mele! Organele mele interne! Mă zbat în durere! Ah, zidurile inimii mele! Cum îmi palpită inima! Nu pot să rămân tăcut! Sufletul meu a auzit sunetul goarnei și strigătul de război. Se anunță dărâmare după dărâmare – pentru că toată țara este devastată! Corturile mele sunt dărâmate toate odată; iar acoperișul lor cade imediat. Până când voi vedea steagul și voi auzi sunetul goarnei?” „Cei care aparțin poporului Meu, sunt nebuni. Ei nu Mă cunosc. Sunt niște copii fără minte, lipsiți de discernământ. Sunt abili să facă ce este rău; și nu știu să facă ce este bine!”
Ieremia 4:1-22 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
„Israele, dacă apoi, Te vei întoarce înapoi, La Mine” – zice Dumnezeu – „Dacă asculți de glasul Meu Iar urâciunile, pe toate, Din fața Mea tu le vei scoate, Atunci n-ai să mai rătăcești. De vei jura și-ai să rostești „Viu este Domnul, ne-ncetat!” Și drept te vei fi arătat, Cu adevăru-mpodobit – Precum e cel neprihănit – Atuncea, neamurile toate, În El, sunt binecuvântate Și vor ajunge-n acest fel De-a se făli, apoi, cu El. „Căci Dumnezeu așa vorbește Și-n acest fel îl sfătuiește Pe cel ce-n Iuda-i așezat Sau în Ierusalim e-aflat: „Un nou ogor, desțeleniți, Iar după ce îl pregătiți, Sămânța ce o semănați, Nu între spini s-o aruncați! Voi cari în Iuda locuiți Sau la Ierusalim trăiți, La inimi, seamă să luați Și împrejur să le tăiați Doar pentru Domnul, să nu vie Asupră-vă a Lui mânie, Din pricină că a văzut Ce fapte rele ați făcut!” „Știre, în Iuda, răspândește Și în Ierusalim vestește: „Sunați din trâmbițe în țară!” De-asemeni, dați de știre iară, Și spuneți: „Haidem să plecăm, Căci trebuie să ne-adunăm Toți, în cetățile-ntărite Ce sunt anume pregătite!” „Un steag, în urmă, căutați, Către Sion să-l înălțați. După aceea, să fugiți Fără ca să vă mai opriți! Căci de la miază noapte-apare Nenorociri și prăpăd mare. Leul se-aruncă-nfuriat, Din tufa-n care s-a aflat; Nimicitorul a pornit, Iar locul și l-a părăsit Căci vine ca să te lovească Și țara să ți-o pustiască. Cetățile sunt nimicite Și nu vor mai fi locuite. De-aceea – grabnic – vă luați Saci și cu ei vă îmbrăcați. Plângeți și gemeți toți apoi, Căci nu se-abate de la noi, Mânia Celui cari, mereu, Ne este Domn și Dumnezeu.” Domnul a zis: „Cel ce-i aflat, Peste popor, drept împărat, Precum și toți aceia cari Se dovedesc a fi mai mari, Au să își piardă inima. Apoi, preoții vor urma Ca să rămână-ncremeniți Iar toți prorocii, uluiții.” „Eu am vorbit:” Ah, Domnul meu, Prea bine-acum înțeleg eu, Că-ntr-adevăr, ai înșelat Acel popor și totodat’, Ierusalimul, când ai spus: „Veți avea pace!” Dar s-a pus Asupră-i, sabia și iată Că viața-i e amenințată. În acel timp, poporului Și-apoi Ierusalimului, Li se va spune ăst cuvânt: „Dinspre pustiu, suflă un vânt, Pe drumul fiicei cea pe care Sărmanul Meu popor o are. Vântul acesta, arzător, Nu e un vânt folositor La vânturarea grâului Sau pentru curățirea lui. E vânt năpraznic, vânt ce vine, Din acel loc, până la Mine! Am să rostesc acum, de-ndată, Ce hotărâre-a fost luată!” „Nimicitoru-naintează, Așa precum norii brăzdează Cerul întreg. Carele lui, Asemeni sunt vârtejului, Iar caii săi mai ușori sânt, Decât sunt vulturii, în vânt!” „O, vai are a fi de noi, Căci suntem prăpădiți apoi!” „Ierusalime, te grăbește Și inima îți curățește, De răul ce te-a încolțit Ca să fii astfel mântuit! Cât timp, gânduri nelegiuite Vei ține-n inimă pitite?” „Un glas care din Dan pornește, Nenorocirea o vestește, Venind din muntele pe care Neamul lui Efraim îl are.” Spuneți aceasta, tuturor: Le spuneți dar, neamurilor; Ierusalimului, la fel, Să-i spuneți spre a ști și el.” „Niște-mpresurători se-arată. Vin dintr-o țară-ndepărtată Și strigă, fără încetare, Contra cetăților pe care Le are Iuda. Iată, ei Asemeni sunt ca și acei Care stau pază, pe ogor. Înconjurat de ceata lor Ierusalimul s-a vădit, Pentru că el s-a răzvrătit În contra Mea” – Domnul a zis. „Acesta e rodul promis, E rodul de pe a ta cale, Precum și a faptelor tale. Dacă-i amar rodul acel Și-n inimă-ți pătrunde el, De vină pentru-acestea toate, Este doar marea-ți răutate.” „Vai, ale mele măruntaie! Vai, inima cum mi se taie De-o grea durere! Ce să fac? Iată că nu mai pot să tac, Căci inima îmi bate tare, Iar bietul meu suflet tresare La glasul trâmbiței și-apoi, La strigătele de război. Se-anunță grele strâmtorări, Dărâmături și încercări. Întreaga țară e lovită Puternic și e pustiită. Colibele sunt nimicite, Iar corturile năruite Într-o clipită! Până când Voi vedea steagul fâlfâind Și-am să aud sunetul tare Pe care trâmbița îl are?” „Poporul Meu este nebun. Nu Mă cunoaște. Pot să spun Că ai poporului Meu fii La fel sunt ca niște copii. N-au minte, iar priceperea, La ei, nu are loc să stea. Meșteri în rău pot a se ține, Dar nu știu ca să facă bine.”
Ieremia 4:1-22 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Dacă te vei întoarce, Israél, – oracolul Domnului – dacă te vei întoarce la mine și vei îndepărta idolii tăi dinaintea mea, atunci nu vei rătăci. Dacă vei jura: „Viu este Domnul” în adevăr, în judecată și în dreptate, neamurile se vor binecuvânta în el și se vor lăuda în el. Căci așa vorbește Domnul către oamenii lui Iúda și ai Ierusalímului: „Desțeleniți terenul, dar nu semănați între spini!”. Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, circumcideți-vă inimile, oameni ai lui Iúda și locuitori ai Ierusalímului! Ca să nu iasă mânia mea ca un foc, să ardă și să nu fie nimeni care să stingă din cauza răutății faptelor voastre. Faceți cunoscut în Iúda, faceți să se audă în Ierusalím și spuneți: „Sunați din trâmbiță în țară, strigați puternic și ziceți: «Adunați-vă ca să mergem în cetățile întărite!»! Înălțați un steag spre Sión, refugiați-vă și nu stați! Pentru că eu fac să vină din nord rău și nenorocire mare. Leul s-a ridicat din desișul său și distrugătorul neamurilor s-a ridicat și a ieșit din locul lui ca să dea țara ta devastării: cetățile tale vor fi ruinate și nu va mai fi niciun locuitor [în ele]. De aceea, îmbrăcați-vă cu sac, jeliți și gemeți, pentru că mânia aprinsă a Domnului nu se întoarce de la noi! În ziua aceea, se va pierde inima regelui și a căpeteniilor, preoții vor fi dezolați și profeții se vor îngrozi”. Eu spuneam: „Ah, Doamne Dumnezeule, tu ai amăgit poporul acesta și Ierusalímul, zicând: «Pacea este cu voi». Dar sabia ajungea până la sufletul lor”. În acel timp, se va spune poporului acestuia și Ierusalímului: „Un vânt puternic vine de pe colinele golașe spre pustiu, pe drumul fiicei poporului meu, dar nu ca să vânture și nici ca să curețe. Un vânt mai puternic decât acela va veni pentru mine! Acum, și eu voi pronunța judecăți împotriva lor. Iată, se înalță ca norii, carele lui sunt ca un vârtej, caii lui sunt mai iuți decât vulturii. Vai de noi, pentru că suntem devastate! Curăță-ți inima de răutate, Ierusalím, ca să fii salvată! Până când vei lăsa să zacă în tine gândurile tale nelegiuite? Căci un glas este făcut cunoscut din Dan și o veste de nenorocire, din muntele lui Efraím. Amintiți neamurilor, iată, faceți să se audă împotriva Ierusalímului: «Străjeri vin dintr-o țară îndepărtată și-și ridică glasul împotriva cetăților lui Iúda»! Ca paznicii unui câmp vor fi împotriva ei de jur împrejur, pentru că te-ai revoltat împotriva mea – oracolul Domnului. Calea ta și faptele tale au făcut acestea împotriva ta. Această răutate a ta este amară, ți-a atins inima. Măruntaiele mele, măruntaiele mele! Mă doare inima-n piept! Freamătă inima în mine că nu pot să tac. Pentru că sufletul meu a auzit sunet de trâmbiță, strigăt de luptă. Dezastru peste dezastru se anunță, căci toată țara este devastată, dintr-odată sunt devastate corturile mele, într-o clipă, perdelele mele. Până când voi vedea steagul și voi auzi sunet de trâmbiță? Pentru că poporul meu este nebun, pe mine nu m-au cunoscut, ei sunt fii fără minte și nu pricep. Sunt înțelepți în a face rău și nu știu să facă bine.
Ieremia 4:1-22 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
„Israele, de te vei întoarce, dacă te vei întoarce la Mine”, zice Domnul, „dacă vei scoate urâciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai rătăci. Dacă vei jura: ‘Viu este Domnul!’ cu adevăr, cu neprihănire și cu dreptate, atunci neamurile vor fi binecuvântate în El și se vor făli cu El.” Căci așa vorbește Domnul către oamenii din Iuda și din Ierusalim: „Desțeleniți-vă un ogor nou și nu semănați între spini! Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, tăiați-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc și să se aprindă fără să se poată stinge din pricina răutății faptelor voastre!” Dați de știre în Iuda, vestiți la Ierusalim și spuneți: „Sunați din trâmbiță în țară! Strigați în gura mare și ziceți: ‘Strângeți-vă și haidem în cetățile întărite!’ Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miazănoapte aduc nenorocirea și un mare prăpăd.” Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ți pustiască țara, să-ți dărâme cetățile și nimeni să nu mai locuiască în ele. De aceea, acoperiți-vă cu saci, plângeți și gemeți, căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi. „În ziua aceea”, zice Domnul, „împăratul și căpeteniile își vor pierde inima, preoții vor rămâne încremeniți și prorocii, uimiți.” Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ai înșelat în adevăr pe poporul acesta și Ierusalimul când ai zis: ‘Veți avea pace!’ Și totuși sabia le amenință viața.” În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: „Un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să curățească grâul. Ci un vânt năprasnic vine de acolo până la Mine! Acum le voi rosti hotărârea!” „Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carele lui sunt ca un vârtej, caii lui sunt mai ușori decât vulturii. Vai de noi, căci suntem prăpădiți!” Curățește-ți inima de rău, Ierusalime, ca să fii mântuit! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta? Căci un glas care pornește de la Dan și vestește nenorocirea o vestește de la muntele lui Efraim. „Spuneți lucrul acesta neamurilor, faceți-l cunoscut Ierusalimului. Vin niște împresurători dintr-o țară depărtată și strigă împotriva cetăților lui Iuda. Ca cei ce păzesc un ogor, ei înconjoară Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea”, zice Domnul. „Acesta este rodul căilor și faptelor tale, este vina răutății tale, dacă este așa de amar și te pătrunde până la inimă.” Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiței și strigătul de război. Se vestește dărâmare peste dărâmare, căci toată țara este pustiită; colibele îmi sunt pustiite deodată și corturile, într-o clipă! Până când voi vedea steagul fâlfăind și voi auzi sunetul trâmbiței? „Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaște; sunt niște copii fără minte și lipsiți de pricepere; sunt meșteri să facă răul, dar nu știu să facă binele.”