Luka 9
9
‘Ua ‘A‘auina atu e Iesu ana ‘Aposetolo e Tala‘i le Mālō o le Atua
(Mata 10.5-15; Mare 6.7-13)
1‘Ua fa‘apotopotoina e Iesu ona so‘o e to‘asefulu ma le to‘alua, ‘ua tu‘u atu ‘iā te i latou le mana ma le pule i temoni uma, ma ia fa‘amālōlō i ma‘i. 2‘Ua ‘a‘auina atu i latou e ia e tala‘i i le mālō o le Atua, e fa‘amālōlō fo‘i i ē mama‘i. 3‘Ua fetalai atu fo‘i o ia ‘iā te i latou, “‘Aua tou te ‘ave se mea i le malaga, po o to‘oto‘o, po o se taga, po o mea e ‘ai, po o se tupe, ‘aua fo‘i ne‘i ta‘ilua ‘ofutino. #Luka 10.4-11; Galu 13.51 4O se fale fo‘i tou te ulu atu i ai, ‘ia nonofo ai i le tou ō ai lava. 5‘Ai sē lē talia ‘outou, a ‘outou ō ‘ese i lea ‘a‘ai, ‘ia tūtū atu le ‘ele‘ele i o ‘outou vae, e fai ma molimau ‘iā te i latou.”
6‘Ua latou ō atu, ‘ona fa‘ata‘amilo ai lea i lea ‘a‘ai ma lea ‘a‘ai e folafola le tala lelei, ma fa‘amālōlō i ma‘i i mea uma.
O Herota
(Mata 14.1-12; Mare 6.14-29)
7‘Ua fa‘alogo le tupu o Herota i mea uma ‘ua faia e ia, ‘ona femēmēa‘i lea o ia, ‘ina ‘ua fai mai nisi, ‘Ua tu mai Ioane i ē ‘ua oti; #Mata 16.14; Mare 8.28; Luka 9.19 8a o isi, ‘ua fa‘aali mai Elia; a o isi ‘ua toetū mai le tasi o le ‘au perofeta anamua. 9A ‘ua fai ane Herota, “Na ‘ou vavae‘eseina le ulu o Ioane; A o ai lenei ‘ua ‘ou fa‘alogo ai i mea fa‘apenā?” ‘Ua mana‘o o ia e fia va‘ai ‘iā Iesu.
‘Ua Fafagaina e Iesu le To‘atele o Tagata
(Mata 14.13-21; Mare 6.30-44; Ioane 6.1-14)
10‘Ua toe fo‘i mai le ‘au ‘aposetolo, ma fa‘amatala mai ‘iā te ia mea uma ‘ua latou faia; ‘ona ‘ave lea o ia ‘iā te i latou, ‘ua ō na o i latou i le tasi nu‘u, o Petesaita le igoa. 11‘Ua iloa e le motu o tagata, ‘ona latou mulimuli atu lea ‘iā te ia; ‘ona talia lea o i latou e ia, ‘ua fetalai fo‘i ‘iā te i latou i le mālō o le Atua, ma fa‘amālōlō i ē na fia fa‘amālōlōina.
12‘Ua taugagaifo le lā, ‘ona ō mai lea ‘iā te ia o le to‘asefulu ma le to‘alua, ‘ua fai mai, “‘ia e tu‘uina atu le motu o tagata, ‘ina ‘ia latou ō atu i ‘a‘ai ma faoa ‘a‘ai ‘ua latalata mai, e api ai, ma maua ai mea e ‘ai; auā o le mea gaogao ‘ua tatou i ai nei.”
13A ‘ua fetalai atu o ia ‘iā te i latou, “‘Ia ‘outou avane ni mea e ‘ai mā latou.”
‘Ona latou fai mai lea, “E leai ni a tatou mea, na o areto e lima ma i‘a e lua;#9.13 areto e lima ma i‘a e lua po o areto e lima gafua ma i‘a e lua lau. se‘i ‘iloga matou te ō e fa‘atau ni mea e ‘ai mā lenei tagata uma.” 14Auā o i latou pe to‘alima afe o tane.
‘Ua fetalai atu ia i ona so‘o, “‘Ia ‘outou fai atu ‘iā te i latou ‘ia ta‘o‘oto i vasega, e ta‘ito‘alimasefulu.”
15‘Ua latou fa‘apea lava ‘ona fai, ma fai atu ‘iā te i latou uma ‘ia ta‘o‘oto i lalo. 16‘Ona tago ai lea o ia i areto e lima ma i‘a e lua, ‘ua tepa a‘e i le lagi, ‘ua fa‘afetai, ma tofitofi, ‘ua avatu i ona so‘o, latou te laulau atu ai i le motu o tagata. 17‘Ua latou ‘a‘ai, ‘ua mā‘o‘ona uma lava; ‘ona fu‘e lea o a latou toe ‘aiga, ‘ua tumu ‘ato e sefulu ma le lua i mea‘ai na totoe mai ai.
‘Ua Fa‘ailoa atu e Peteru o Iesu o le Keriso
(Mata 16.13-19; Mare 8.27-29)
18‘Ua tatalo to‘atasi o Iesu;#9.18 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. sa fa‘atasi ma ia ona so‘o; ‘ona fesili atu lea o ia ‘iā te i latou, “Se a le ‘upu a tagata ‘iā te a‘u po o ai?”
19‘Ua latou tali mai, “O Ioane le papatiso; a o isi, o Elia; a o isi ‘ua toetū mai le tasi o le ‘au perofeta anamua.” #Mata 14.1-2; Mare 6.14-15; Luka 9.7-8
20‘Ua fetalai atu o ia ‘iā te i latou, “A o ‘outou, se a la ‘outou ‘upu ‘iā te a‘u, po o ai?”
‘Ona tali mai ai lea o Peteru, “O oe o le Keriso o le Atua.”
‘Ua Fetalai Iesu i ona Puapuagā ma lona Maliu
(Mata 16.20-28; Mare 8.30—9.1)
21‘Ona vavao atu lea o ia ‘iā te i latou, ‘ua fetalai atu, ‘aua ne‘i fa‘ailoa atu lea mea i se tasi. 22‘Ua toe fa‘apea atu o ia, “E tatau ‘ona tigā le Atali‘i o le tagata i mea e tele, ma ‘ia lafoa‘iina e toeaina, ma ositaulaga sili, ma le ‘au tusi‘upu, ‘ia fasiotia fo‘i; e fa‘atūina fo‘i o ia i le aso tolu.”
23‘Ua fetalai atu Iesu i tagata uma, “A fia mulimuli mai se tasi ‘iā te a‘u, ‘ia fa‘afiti o ia ‘iā te ia, a ‘ia ‘ave e ia lona satauro i aso fai so‘o, i le mulimuli mai ai ‘iā te a‘u. 24Auā ‘ai sē fia fa‘asaogalemūina lona ola, e māumau ai ‘iā te ia; a o lē fa‘amaumau i lona ola ‘ona a‘u, e fa‘asaoina e ia. #Mata 10.39; Luka 17.33; Ioane 12.25 25Auā se a le aogā i le tagata pe ‘āfai na te maua le lalolagi uma, ‘ae fa‘amaumau e ia ‘ia ia, pe lafoa‘iina? 26Auā ‘ai se mā ‘iā te a‘u ma a‘u ‘upu, e mā fo‘i ‘iā te ia le Atali‘i o le tagata, pe a sau o ia i lona mamalu, ma le Tamā, ma le ‘au agelu pa‘ia. 27E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, o lo‘o tutū mai nisi ‘i‘inei, e lē o‘o ‘iā te i latou le oti, se‘ia latou va‘aia le mālō o le Atua.”
‘Ua Liua Fofoga o Iesu
(Mata 17.1-8; Mare 9.2-8)
28‘Ua mavae nei ‘upu, po ‘ua po valu, ‘ona ‘ave lea e Iesu#9.28 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. o Peteru, ma Ioane, ma Iakopo, ‘ua maliu a‘e i le mauga e tatalo. #2 Pete 1.17-18 29O lo‘o tatalo o ia, a ‘ua liua ona fofoga, ‘ua pa‘epa‘e ma pupula tele mai ona ‘ofu. 30Fa‘auta fo‘i, ‘ua tautala ma ia o tagata e to‘alua, o Mose ma Elia. 31O ē na fa‘aali mai ma le pupula; ‘ua latou fetautalatala‘i i lona maliu o le a fa‘ataunu‘uina i Ierusalema. 32A ‘ua moe gagase Peteru ma ē ‘ua fa‘atasi ma ia; ‘ua latou ala, ‘ona latou iloa lea o lona pupula, ma tagata e to‘alua ē ‘ua tutū fa‘atasi ma ia. 33‘Ua o‘o ‘ina la ō ‘ese ‘iā te ia, ‘ona fai mai lea o Peteru ‘iā Iesu, “Le Ali‘i e, e lelei ‘inā tatou nonofo ‘i‘inei; matou te faia fo‘i ni fale apitaga se tolu; mo oe le tasi, mo Mose le tasi, mo Elia fo‘i le tasi.” ‘Ua lē iloa e ia le mea ‘ua ia fai atu ai.
34O lo‘o fai mai ia mea, ‘ae o‘o mai le ao, ma fa‘amalumalu ifo ‘iā i latou; ‘ua latou matata‘u ‘ina ‘ua ufitia latou i le ao. 35‘Ona o‘o mai lea o le si‘ufofoga mai le ao, ‘ua fa‘apea mai, “O lo‘u Atali‘i lenā; o lē ‘ua Filifilia ‘ia ‘outou fa‘alogo ‘iā te ia.” #Isai 42.1; Mata 3.17; 12.18; Mare 1.11; Luka 3.22
36‘Ua mavae atu le si‘ufofoga, ‘ona iloa mai lea na o Iesu. Latou te le‘i gagana lava, e le‘i ta‘u atu fo‘i i se tasi i ia ona aso se mea e tasi o mea ‘ua latou va‘ai i ai.
‘Ua Fa‘amālōlō e Iesu le Tama na Uluitinoina e le Agaga Leaga
(Mata 17.14-18; Mare 9.14-27)
37O le taeao ‘ua latou ō ifo ai i le mauga, ‘ona fetaia‘i lea ma ia o le motu o tagata e to‘atele. 38Fa‘auta fo‘i, ‘ua ‘alaga mai le tasi nai le motu o tagata, “Le a‘oa‘o e, ‘ou te ‘ai‘oi atu ‘iā te oe, se‘i e silasila mai i lo‘u atali‘i; auā o ia o lo‘u atali‘i e to‘atasi. 39Fa‘auta fo‘i, ‘ua pu‘e ‘iā te ia e le agaga, ‘ona ‘alaga loa lea, ma fa‘ata‘afiti ‘iā te ia, ma ‘ua fāuā lona gutu, ‘ua tu‘i fulifuli ‘iā te ia, toe ‘ina lē alu ‘ese ‘iā te ia. 40Na ‘ou ‘ai‘oi atu fo‘i i ou so‘o ‘ia latou tuli ‘iā te ia i fafo; a ‘ua latou lē mafaia lava.”
41‘Ua tali atu Iesu, “Le tupulaga lē fa‘atuatua ma le fa‘api‘opi‘o, ‘ou te i ai ‘iā te ‘outou, ma ‘onosa‘i ‘iā te ‘outou se‘ia afea? ‘Inā ‘aumai ia lou atali‘i ‘i‘inei.”
42O lo‘o sau o ia, ‘ae lafotū ma fa‘ata‘afiti ‘iā te ia e le temoni. ‘Ona vavao lea e Iesu i le agaga leaga, ma ‘ua fa‘amālōlō i le tama, ma toe tu‘u atu ‘iā te ia i lona tamā. 43‘Ua latou matuā ofo uma i le mana mamalu o le Atua.
‘Ua Toe Fetalai Iesu i lona Maliu
(Mata 17.22-23; Mare 9.30-32)
O lo‘o ofo i latou uma i mea uma na faia e Iesu, ‘ona fetalai atu lea o ia i ona so‘o, 44“‘Ia ‘outou matua fa‘alogologo i nei ‘upu, auā o le a tu‘uina atu le Atali‘i o le tagata i lima o tagata.” 45A ‘ua lē iloa e i latou lea ‘upu, ‘ua lilo ‘iā te i latou, o lea na latou lē lagona ai lea mea; ‘ua latou matata‘u fo‘i e fesili ‘iā te ia i lea ‘upu.
O ai e Sili?
(Mata 18.1-5; Mare 9.33-37)
46‘Ua tupu le finauga ‘iā te i latou, po o ai so latou e sili. #Luka 22.24 47‘Ua silafia e Iesu le manatu o latou loto, ‘ona tago lea o ia i le tamaitiiti, ma fa‘atū ‘iā te ia i ona tafatafa. 48‘Ua fetalai atu o ia ‘iā te i latou, “‘Ai sē talia lenei tamaitiiti i lo‘u igoa, ‘ua talia a‘u e ia; ‘ai sē talia fo‘i a‘u, ‘ua talia e ia lē na ‘auina mai a‘u; auā o lē aupito itiiti ‘iā te ‘outou uma, e sili lava ia.” #Mata 10.40; Luka 10.16; Ioane 13.20
O lē e lē ‘Au ‘ese ‘iā te i Tatou, ‘ua ‘au Fa‘atasi o ia ma i Tatou
(Mare 9.38-40)
49‘Ona fai mai lea o Ioane, “Le Ali‘i e, na matou iloa le tasi na ia tulia temoni i lou suafa; ‘ona matou vavao lea ‘iā te ia, auā ‘ua ia lē mulimuli mai ‘iā te i tatou.”
50‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “‘Aua tou te vaoia; auā o lē lē ‘au ‘ese ‘iā te i tatou, e ‘au fa‘atasi lea ma i tatou.”
‘Ua Te‘ena Iesu i le ‘A‘ai o Samaria
51‘Ua o‘o atu i ona po e si‘itia ai o ia, ‘ona matuā fa‘asaga atu lea o ia e maliu atu i Ierusalema; 52‘ua ‘a‘auina atu e ia nisi e muamua atu i le fe‘au; ‘ua latou ō atu ma afe i le tasi ‘a‘ai o Samaria e sauni ai mo ia. 53A ‘ua lē talia o ia e i latou, auā ‘ua fa‘asaga atu lana malaga i Ierusalema. 54‘Ua iloa e ona so‘o o Iakopo ma Ioane, ‘ona lā fai mai lea, “Le Ali‘i e, pe ‘e te finagalo ma te fai atu, ‘ia alu ifo le afi mai le lagi, ‘ia oti ai i latou?” #2 Tu 1.9-16
55A ‘ua fāliu o ia ma a‘oa‘i ‘iā te i lā‘ua. 56‘Ona latou ō atu lea i le tasi ‘a‘ai.
O lē e Fia Mulimuli ‘iā Iesu
(Mata 8.19-22)
57‘Ua latou ō i le ala, ‘ona fai mai lea o le tasi ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, ‘ou te mulimuli atu ‘iā te oe i mea uma ‘e te maliu atu i ai.”
58‘Ona fetalai atu ai lea o Iesu ‘iā te ia, “E fai lua o alope, e fai mea e momoe ai manu felelei; a o le Atali‘i o le tagata, e leai se mea e moe ai o ia.”
59‘Ua fetalai atu ia i le tasi, “‘Inā mulimuli mai ia ‘iā te a‘u.”
A ‘ua fai mai o ia, “Le Ali‘i e, tu‘u mai ia ‘iā te a‘u, se‘i ‘ou alu e mua‘i tanu i lo‘u tamā.”
60A ‘ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “‘Inā tu‘u pea ia i ē ‘ua oti e tanu i o latou tagata oti; a o oe, ‘e te alu ma tala‘i atu le mālō o le Atua.”
61‘Ua fai mai fo‘i le tasi, “Le Ali‘i e, ‘ou te mulimuli atu ‘iā te oe; a ‘ia tu‘u mai ‘iā te a‘u, se‘i ‘ou mua‘i fa‘amāvae i lo‘u ‘āiga.” #1 Tu 19.20
62‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “O lē tago lona lima i le suōtosina, ma tepa i tua, e lē aogā ia i le mālō o le Atua.”
നിലവിൽ തിരഞ്ഞെടുത്തിരിക്കുന്നു:
Luka 9: RSCB
ഹൈലൈറ്റ് ചെയ്യുക
പങ്ക് വെക്കു
പകർത്തുക

നിങ്ങളുടെ എല്ലാ ഉപകരണങ്ങളിലും ഹൈലൈറ്റുകൾ സംരക്ഷിക്കാൻ ആഗ്രഹിക്കുന്നുണ്ടോ? സൈൻ അപ്പ് ചെയ്യുക അല്ലെങ്കിൽ സൈൻ ഇൻ ചെയ്യുക
Revised Samoan Catholic Bible © Bible Society of the South Pacific, 2010.