Bebeluș / Bebe iubit: un plan de 7 zile după pierderea sarcinii Mostră

De ce? Este întrebarea care ne chinuie, nu-i așa? Dar nu suntem singurii care au strigat această întrebare. Biblia ne oferă exemplu după exemplu de oameni care își plâng grijile față de Dumnezeu. Nu există nimeni mai profund decât Isus atârnat pe cruce: „Cam pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: «Eli, Eli, lema sabactani?» (care înseamnă «Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?»)“ (Matei 27:46). 

Isus s-a simțit abandonat. Probabil și tu te simți abandonat. În părăsirea Sa, el a strigat către Tatăl nostru ceresc. De ce eu? 

Isus s-a simțit dat deoparte. Vezi ce a făcut? El a vorbit direct cu Dumnezeu și chiar a pus întrebarea care este în mintea noastră. A întreba de ce nu este un păcat. Cu toate acestea, să știi că Dumnezeu nu va răspunde în modul în care preferăm noi. Nu va exista o rubrică specială la știri sau scris pe cer. De fapt, Dumnezeu s-ar putea să nu răspundă niciodată la această întrebare cât timp suntem pe pământ. Acest lucru este greu de acceptat. 

Poate că vei găsi un motiv medical pentru care copilul tău a murit; totuși, nu îți este promis că vei găsi un răspuns spiritual. În schimb, oricât de greu, trebuie să avem încredere că marele plan al lui Dumnezeu este cel corect. Și, în timp ce vorbim cu Dumnezeu, confruntându-ne cu aceste probleme și așezându-ne suferința la picioarele Lui, trebuie să fim reali. Trebuie să ne descărcăm inimile. Rugăciunea nu va inversa cursul acțiunii, dar va revărsa mângâiere în inimile noastre frânte și, în acest proces, ne va schimba pe noi. Durerea ne face să ne punem întrebări. Ea sapă adânc în credința noastră. Pune-i lui Dumnezeu acele întrebări grele, dar interogatoriul să fie urmat apoi de rugăciune, săpând în Cuvânt, după sfaturi înțelepte și stând nemișcați în prezența Lui.