Bebeluș / Bebe iubit: un plan de 7 zile după pierderea sarcinii Mostră

Astăzi purtăm negru la înmormântări. Știai că tradiția de a te îmbrăca în negru pentru a exprima jalea se referă de fapt la vremurile biblice? „Atunci Iacov și‑a sfâșiat hainele, și‑a pus un sac pe coapse și l‑a bocit pe fiul său multe zile” (Geneza 37:34). Pânza de sac a fost rochia funerară neagră originală. 

Timpurile noastre moderne nu impun un costum potrivit pentru perioada de durere. De fapt, durerea noastră este invizibilă pentru mulți. Dar simțim că suntem îmbrăcați în acea pânză de sac care provoacă mâncărime, nu-i așa? Simțim povara durerii, înțepătura ei constantă în sufletul nostru, vălul care ne întunecă însăși vederea. Diferența dintre vremurile de altădată și cele de astăzi este că nu mai arătăm în exterior semnul durerii, acesta a fost îndepărtat. Durerea noastră îmbracă doar sufletele noastre. 

Nu sugerez să reînviem tradiția ținutei de doliu, dar este destul de frumos că, istoric, a existat un semn exterior care spunea: Hei, eu sufăr aici. Lasă-mă să plâng. Roagă-te pentru mine. Nu mă uita. 

Chiar dacă cultura noastră nu ne oferă un protocol, mai ales în cazul pierderii sarcinii, trebuie să ne dăm voie să jelim. Este în regulă să nu fii bine și să simți întunericul durerii. Acesta se numește doliu. Iar doliul vine înaintea confortului. Doliul este un proces biblic de a face față. Alții ar putea să ne minimizeze durerea, dar Biblia ne spune că suntem chemați să plângem. Avraam a plâns pierderea soției sale. Războinicul David a plâns. Însuși Mântuitorul nostru Isus a plâns. Și și tu trebuie să te acomodezi pentru un timp de doliu. Să știi că este în regulă să plângi. 

Alții ar putea să minimizeze pierderea dvs. sau să emită comentarii dureroase. Dar te rog să știi că lacrimile tale sunt demne. Copilul tău, care locuiește în rai, este iubit. Poți fi trist pentru asta, dar să știi că micuțul tău se află acum în starea de perfecțiune completă.