Însemnări veterotestamentareMostră

Plângerea care aduce restaurare: De la lamentație la pocăință

Plângerile lui Ieremia 3:39-40 VDC

„De ce să se plângă omul cât trăieşte? Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui! Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul.”

Adevărul care se conturează prin aceste versete este acela că Dumnezeu pedepsește păcatul (El fiind un Dumnezeu drept și sfânt), însă ființa umană poate apela la pocăință pentru a evita damnarea lui Dumnezeu.

Verbul „a se plânge” (în alte traduceri a murmura, a se tângui sau a suspina) din versetul 39 ne atrage puternic atenția. De ce? Pentru că aceasta este o acțiune des înfăptuită de ființa umană, fie că recunoaștem asta, fie că nu. Adeseori omul se plânge de lucruri ca: job-ul, situația financiară, problemele de sănătate, aspectul fizic, relațiile interumane, biserica ș.a.m.d. Se prea poate ca aceste plângeri sau lamentații să fie justificate, însă ce vreau să evidențiez este ceea ce spune Scriptura, și anume că plângerea care contează cu adevărat este redată prin regretul și atitudinea față de păcat. Pentru aceasta trebuie să se plângă omul înaintea lui Dumnezeu!

De ce trebuie să ne plângem păcatele înaintea lui Dumnezeu? Simplu! Pentru că păcatul este cel care ne desparte de Dumnezeu și ne împietrește inima îndepărtându-ne astfel de comuniunea cu Tatăl nostru ceresc. Ce este păcatul? Aș vrea să inserez aici ca răspuns ceea ce spunea Susanna Wesley (mama bine-cunoscuților John și Charles Wesley) într-o discuție cu fiul său John: „Fiule, orice lucru care îți slăbește judecata, îți diminuează sensibilitatea conștiinței, îți întunecă sentimentul prezenței lui Dumnezeu sau îți ia plăcerea pentru lucrurile spirituale; pe scurt, dacă ceva sporește autoritatea și puterea firii asupra Duhului, atunci pentru tine acel lucru devine păcat, oricât ar fi de bun în sine însuși.” Păcatul deteriorează ființa umană, însă Dumnezeu este Cel care reabilitează. Vino la Cel Preaînalt și plin de îndurare pentru că mai este har și pentru tine! În lumina Noului Testament, Vestea Bună este că există un ajutor nesperat în privința păcatului și acesta este Isus Hristos, Mântuitorul și Mijlocitorul nostru înaintea lui Dumnezeu, Cel care S-a dat pe Sine Însuși ca preț de răscumpărare pentru noi (1 Timotei 2:3-6). Vino la El și astfel vei putea scăpa de păcatul tău!

A-ți plânge păcatul nu înseamnă doar a recunoaște că ai greșit sau a vărsa o lacrimă ca semn al profundei tale dureri. A-ți plânge păcatul înseamnă și a recunoaște că ești neputincios și că ai nevoie de harul lui Dumnezeu. A-ți plânge păcatul înseamnă și a-ți schimba modul de trai, conduita și anturajul. Conform versetului 40 poți să-ți plângi păcatul printr-o profundă cercetare asupra vieții tale (umbletele/căile tale) și printr-o întoarcere reală la Dumnezeu.

Doamne ajută-ne să ne recunoaștem de fiecare dată păcatul înaintea Ta și să-l plângem (să-l regretăm) pentru a primi astfel har și îndurare din partea Ta!

Rugăciune:

Doamne Dumnezeule, venim înaintea Ta recunoscând că suntem oameni păcătoși și străini de slava Ta. Îți mulțumim pentru îndelunga Ta răbdare și pentru harul pe care ni-l oferi. Te rugăm să ne ajuți să ne îndreptăm inimile și gândurile spre păcatele noastre, nu spre plângerile de zi cu zi care ne distrag atenția de la ceea ce contează cu adevărat. Ajută-ne să nu ne lăsăm prinși în lamentații nejustificate, ci să căutăm să ne cercetăm umbletele, să ne analizăm viețile și să ne întoarcem la Tine cu sinceritate și umilință. Dă-ne puterea să recunoaștem că păcatul ne separă de Tine și că doar prin pocăință putem experimenta adevărata comuniune cu Tine. Îndrumă-ne, Te rugăm, în a ne plânge păcatele cu o inimă zdrobită, să regretăm cu adevărat greșelile noastre și să ne întoarcem la Tine, înțelegând că avem nevoie de harul Tău. Ne încredem în Isus Hristos, Mântuitorul nostru, și ne lăsăm transformați de El pentru a trăi în conformitate cu voința Ta și pentru a aduce slavă Numelui Tău. Te rugăm să ne oferi înțelepciune și putere pentru a face schimbările necesare în viața noastră, căutând să ne aliniem învățăturile și acțiunile cu Cuvântul Tău. Fie ca fiecare pas pe care îl facem sa fie un pas spre apropierea de Tine. Îți cerem toate acestea în Numele lui Isus, Amin.

În fotografie: Horace Vernet, Ieremia în fața ruinelor Ierusalimului (1844)