Te-ai întrebat vreodată de ce? Mostră

Te-ai întrebat vreodată de ce nu poți simți întotdeauna prezența lui Dumnezeu?

Fie că L-ai urmat pe Isus pentru cea mai mare parte a vieții tale sau doar în ultimele zile, probabil că ai experimentat diferite nivele de conexiune cu El. În unele zile s-ar putea să te simți incredibil de aproape de Dumnezeu. În altele, s-ar putea să te simți atât de departe de El încât să te întrebi dacă ai cu adevărat credință.

Și asta e normal. Câteodată, suntem tentați să asociem credința cu momentele de vârf de munte. Poate că este acea noapte de tabără a bisericii sau o experiență într-un serviciu de închinare în care ești copleșit de prezența lui Dumnezeu, dar apoi te trezești în dimineața următoare și te întrebi dacă nu cumva ți-ai imaginat totul.

Ca să-i pună capac, s-ar putea să fie alți creștini în jurul tău care par a fi cu ani lumină înainte în călătoria lor de credință. S-ar putea să auzi oamenii spunând lucruri de genul: „Dumnezeu mi-a spus …” și : „L-am simțit pe Dumnezeu …” în timp ce tu ai senzația că n-ai mai auzit de la Dumnezeu de luni de zile.

Toată această tensiune te poate face să te întrebi—de ce nu pot simți mereu prezența lui Dumnezeu?

Este o întrebare de înțeles și dacă te afli într-o perioadă în care Dumnezeu pare distant, nu ești singur. Deci, ce poți face în așteptare? De ce nu Îl simțim întotdeauna?

Deși nu există un răspuns ușor pentru fiecare situație, iată câteva lucruri de reținut atunci când te simți departe de Dumnezeu.

1. Sentimentele nu sunt dovezi ale absenței lui Dumnezeu. Avem tendința de a ne dramatiza credința. S-ar putea să fim în căutarea unei mari revelații de la Dumnezeu în timp ce El ne oferă în schimb o blândă aducere aminte. De asemenea, credința noastră nu este dependentă de sentimente. Deși este sănătos să recunoaștem emoțiile pe care le experimentăm, trebuie să le reamintim sentimentelor noastre adevărul despre cine este Dumnezeu. Vedem nenumărate exemple în sensul acesta la David în Psalmi. În Psalmul 13, el se plânge că nu a auzit de la Dumnezeu. Dar, pe măsură ce continuă să scrie, își reamintește lui însuși ceea ce știe că este devărat—Dumnezeu este iubitor, El a fost credincios în trecut și este demn de laudă, indiferent dacă Îl simțim sau nu.

2. Dumnezeu ar putea dori să facă ceva întine înainte de a-ți revelaoarece. Pe parcursul Scripturii Îl vedem pe Dumnezeu revelându-Se, apoi pare că Se ascunde. După ce Isus i-a transformat viața lui Pavel și l-a chemat să împărtășească vestea bună, Pavel a petrecut trei ani rătăcind prin deșert. Chiar Isus—după ce a fost botezat și a auzit vocea distinctă aTatălui Său—a petrecut 40 de zile și nopți în pustie înainte de a-Și continua lucrarea. Tăcerea lui Dumnezeu poate precede o misiune, așa că ia în considerare cum îți zidești credința, încrederea și caracterul în liniște.

3. Privarea generează disperare. Faptul de a ne simți departe de Dumnezeu de multe ori ne încurajează să luptăm pentru relația noastră cu El. Gândește-te la asta. Adesea ne rugăm mai mult atunci când viața pare să ne scape de sub control. De ce? Credința noastră adesea crește cel mai mult în vale—nu pe vârfurile munților. Dacă ești într-o perioadă în care Dumnezeu pare inaccesibil, continuă să strigi către El. Acea disperare s-ar putea să conducă la o credință mai profundă, să te ajute să îndepărtezi perturbările și să diagnostichezi dacă dacă există vreun domeniu în care inima ta s-a împietrit față de Dumnezeu.

4. Chiar și atunci când te simți izolat de Dumnezeu, El nu este niciodată absent de la tine. Scriptura ne spune că Dumnezeu este un Păstor bun și că oile Sale Îi vor cunoaște vocea. Fapte 17:27 ne amintește că Dumnezeu nu este niciodată departe de niciunul dintre noi. Și datorită lui Isus, nu numai că Dumnezeu estecu noi, dar de asemenea Duhul Său trăieșteîn noi. Este nevoie de credință pentru a continua să te rogi atunci când simți că nu auzi nimic, dar continuă să înaintezi. Dumnezeu te vede, Îi pasă de tine și Se va apropia de tine când nu renunți.

Roagă-te: Doamne, crește-mi încrederea în cine ești Tu, indiferent dacă Te simt sau nu. Dezvăluie-mi orice ar putea să mă împiedice să aud vocea Ta și dă-mi o inimă curată. Îți mulțumesc pentru prezența Ta și deschide-mi ochii ca să văd bunătatea Ta în clipe obișnuite. În numele lui Isus, amin.

Provocare: Cere-I lui Dumnezeu ochi ca să vezi unde este bunătatea Lui la lucru. Ar putea fi un răsărit de soare sau un cuvânt bun de la un prieten. Angajează-te să notezi în fiecare zi un mod în care o vezi, apoi reflectează asupra modului în care credința ta crește în acest proces.