Luptă și triumf: Plan devoțional olimpicMostră

"Nu merge singur" După succesul deosebit de la Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra, mulți s-au așteptat ca Missy Franklin să ia cea mai profitabilă decizie atunci când s-a întors acasă în Statele Unite și anume, să concureze la profesioniști și să-și câștige existența din premii și contracte de sponsorizare.

În schimb, ea a decis să aștepte. Missy a dorit să-și urmeze visul de a deveni sportivă universitară, înainte de a face din sportul pe care îl iubea cariera ei.

Facultatea prezenta nu numai noi oportunități de a avea prieteni noi și de a se maturiza, ci reprezenta și un punct de turnură în credința ei. La liceul creștin la care ea mergea, a citi din Biblie și a te ruga, făcea parte din rutina ei zilnică. La colegiu, însă, a descoperit că a avea o relație cu Dumnezeu presupunea să ai mai mare grijă de felul în care aceasta decurge, necesitând luarea deciziei de a face din creșterea spirituală o prioritate.

„Când ajungi la facultate, trebuie ca tu să fii cel care are grijă de propria relație cu Dumnezeu.” spune Missy.

Missy a ales să pună prioritate pe credința ei în timpul petrecut ca studentă la Berkeley, California. A căutat să se împrietenească cu alți sportivi care aveau aceleași priorități ca și ea. Comunitatea creștină a reprezentat locul potrivit pentru ea, unde a găsit încurajarea necesară pentru a crește spiritual.

„Am căutat să fiu înconjurată de oameni care aveau aceeași credință ca și mine”, spune ea. După ce am început să merg la Sportivi în Acțiune (organizație studențească pentru studenți sportivi) și la biserică, în fiecare duminică, am descoperit că cei cu care mergeam la biserică și la studiu biblic au devenit prietenii mei cei mai buni.”

Missy are parte acum de sprijin la distanță din partea comunității ei creștine de la școală, în timp ce trece printr-un an de tranziție. După ce a clădit o relație strânsă cu colegele ei de echipă de la facultate, a găsit o comunitate încurajatoare și a acumulat experiența de care a avut nevoie, ea s-a mutat înapoi acasă pentru a se antrena mai intens cu speranța de a participa a doua oară la Jocurile Olimpice.

„Acum că sunt acasă, mă bucur tare mult că pot acorda mai mult timp rugăciunii și studiului biblic” spune Missy. „Va trebui să îmi dau seama cum să reușesc să fac acest lucru atunci când mă voi întoarce la facultate, pentru că nu vreau să pierd ceea ce am câștigat în relația mea cu Dumnezeu.”

Pe parcursul acestui an de tranziție Missy a observat sacrificiile pe care le-au făcut prietenii ei, pentru a menține o relație apropiată cu ea, încurajând-o și reamintindu-i de dragostea lui Dumnezeu pentru ea. Prin vizitele lor, prin mesajele și modul lor consecvent de a-i îndrepta atenția către Dumnezeu, prietenii și familia lui Missy au făcut din relația cu ea o prioritate.

Ai făcut o prioritate în a dezvolta prietenii care să te încurajeze în relația ta cu Dumnezeu? Ce sacrificii ai putea face pentru a avea grijă de prietenii tăi și pentru a-i încuraja în relația lor cu Dumnezeu?

Doamne, adu-mi aminte că nu am fost creat să trăiesc singur. Ajută-mă să găsesc prieteni credincioși care să fie o încurajare pentru mine în relația mea cu Tine. Deschide-mi ochii ca să văd oportunitățile de a-i încuraja pe ceilalți în timp ce cresc în credința lor.