Un nou început. Niciodată prea târziu, niciodată prea departeMostră

Povestea unei reveniri memorabile

Cu câțiva ani în urmă, viața mea intrase într-un ritm trepidant. Programul meu mergea ca pe roate și totul funcționa la un nivel ridicat de energie tot timpul. Cu toate acestea, existau, de asemenea, unele tensiuni dificile și stresante care se învârteau în jurul familiei și al misiunii. Simțeam că nu am avut niciodată un moment de odihnă. În momentele mele sincere, mă simțeam copleșit.

Într-o noapte, la ora două, m-am trezit pe neașteptate și m-am ridicat în șezut. Broboane de sudoare îmi acopereau fruntea. Inima îmi bătea nebunește ca niciodată înainte. Am crezut că o să-mi sară din piept. Și mi-a trecut atunci prin minte că sigur așa se simte un om când moare.

Trezitul la ora două noaptea devenise un tipar care mă îngrozea. Noapte după noapte, mă trezeam complet la ora 2 cu inima bătând nebunește. Un nor întunecat atârna deasupra mea, un sentiment copleșitor de teamă. Noapte după noapte, după noapte, acest lucru a continuat la nesfârșit.

Nu voi uita niciodată, cam la două luni după ce a început totul, bubuitul acela de la ora două când m-am trezit în culmea disperării. Întunericul s-a închis în jurul meu. Simțeam că mă aflam la capătul puterilor. M-am gândit în sinea mea: „Nu mai pot face asta. Nu știam încotro să mă îndrept. Tot ce știam era că nu mai puteam continua așa. Eram la capătul puterilor.

Aproape din reflex, inima mea s-a rugat: Doamne, trebuie să mă ajuți. Asta e tot ce m-am gândit să spun. Doamne, te rog, te rog, ajută-mă.

Nu a fost niciun fulger. Nici o soluție rapidă. Nici un leac imediat. Însă un scurt fragment dintr-un verset biblic mi-a pătruns în minte, din Iov 35:10, despre cum Dumnezeu ne dă cântări în timpul nopții. Am spus: Doamne, nu știu ce altceva să fac. Dar dacă îmi vei da un cântec în noaptea asta, atunci te voi lăuda.

Cântecelul nu era o promisiune că Dumnezeu mă va vindeca atunci și acolo. Cu toate acestea, Dumnezeu era totuși un tămăduitor, iar eu credeam în El și în scopurile Sale. Asta a fost suficient pentru moment - și a fost începutul modului în care Dumnezeu a creat o revenire în viața mea.

În nopțile din săptămânile și chiar lunile care au urmat, am experimentat o succesiune bizară de sentimente de groază și pace, de pace și de groază. În unele nopți succesiunea era nor, nor, cântec, cântec. În alte nopți a fost cântec, cântec, cântec, nor, nor. Treptat, din milă, a devenit cântec, cântec, cântec, cântec, nor. Apoi, într-o noapte, nu a mai fost niciun nor. Timp de luni întregi a rămas pur și simplu cântec, cântec, cântec, cântec.

Dacă te afli într-un loc întunecat, așa cum am fost eu, să știi că nu ești nebun și nu ești singur. Poate că ai o luptă asemănătoare cu a mea. Poate că ai conflicte cu prietenii, colegii sau rudele tale. Poate că te lupți să depășești o dependență. Oricare ar fi cauza, viața nu ți-a ieșit așa cum ai sperat. Vestea bună este că Isus te poate întâlni acolo și îți poate oferi un nou început. El poate răscumpăra chiar și cele mai rele circumstanțe pentru gloria Sa și pentru binele tău. Și El îți oferă această revenire chiar acum.

În următoarele șase zile, ne vom uita la relatările unor bărbați și femei din Biblie pentru a vedea cum Dumnezeu oferă speranță celor fără speranță, direcție celor fără direcție și ajutor celor care au nevoie de ajutor. Tot ce trebuie să facem este să ridicăm mâinile ca răspuns la mâna întinsă de Dumnezeu și să declarăm că planul Său este să ne scoată din vale. El poate - și chiar o va face - să ne dea un nou început și să ne călăuzească prin el.

Răspunde

Îți poți aminti o furtună din viața ta pe care o credeai de neînvins? Cum ai văzut că Dumnezeu a ieșit la liman pentru tine?

De ce poveștile de revenire ne dau speranță?

Există un domeniu din viața ta în care ai nevoie de o revenire chiar acum?