Începe Aici | Primii pași cu IsusMostră

Marcu 14-15 | Crucea

Bine ați revenit, prieteni! Astăzi călătoria noastră ne duce la Marcu 14 și la un moment de răscruce al istoriei. Mulțimile din Ierusalim cresc pe măsură ce se apropie ziua de sărbătoare. Între liderii evrei are loc o conspirație - un complot pentru a-L elimina pe Isus. Și, pe măsură ce tensiunea se amplifică, Isus Își ia ucenicii deoparte pentru a sărbători împreună Paștele într-o cameră de sus.

După ce ucenicii s-au așezat la masă, Isus le-a descoperit că unul dintre ei Îl va trăda. Trădarea este o rană profundă, iar Isus știa asta bine. Pentru moment, Iuda stă alături de Isus ca prieten. Iar în versetul 22, 

În timp ce mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt‑o și le‑a dat‑o ucenicilor, zicând: „Luați! Acesta este trupul Meu.“ Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit, l‑a dat ucenicilor și toți au băut din el. Isus le‑a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele noului legământ, care este vărsat pentru mulți."

Noi o numim Cina Domnului. Creștinii cinstesc lucrul acesta în întreaga lume până în ziua de astăzi, cu pâine pentru amintirea trupului lui Isus străpuns pe cruce și cu vin pentru amintirea sângelui Său. Isus stabilește un nou legământ - o nouă relație între Dumnezeu și om - în sângele Său. Aici există un simbolism și o semnificație profundă, dar deocamdată este suficient că-L amintește pe Isus.

Se înnoptează. Iuda pleacă cu o intenții malefice. Ei termină masa, Isus se roagă și îi conduce într-o grădină din apropiere numită Ghetsimani. 

Acum este miezul nopții, dar luna plină luminează în întuneric. Isus ia trei ucenici deoparte și le spune ce are pe inimă: 

„– Nespus de mâhnit este sufletul Meu, până la moarte!"

El le cere să se roage, apoi petrece timp singur în rugăciune și îl întreabă pe Tatăl „dacă este posibil, să treacă de la El ceasul acela." 

Se întoarce și îi găsește pe ucenici dormind. El îi trezește și se duce să se roage din nou. Se reîntoarce. Ei din nou, dorm. Dar acum a sosit timpul, iar Iuda s-a întors cu un batalion de soldați. Trădarea este completă. Ei Îl arestează pe Isus și Îl aduc la judecată înaintea marelui preot.

Acum este vineri, chiar înainte de răsărit. Isus stă înaintea lui Caiafa, marele preot. În versetul 56: 

„deși mulți dădeau mărturii false împotriva Lui, mărturiile lor nu se potriveau."

Acuzațiile au fost aduse, dar în versetul 61, 

„El tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot L‑a întrebat din nou: – Ești Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?"

Și pentru aceasta, și numai pentru aceasta, Marele Preot îl condamnă pe Isus pentru blasfemie - pentru cine a afirmat El că este.

Așadar, liderii iudei Îl leagă pe Isus și Îl aduc înaintea guvernatorului roman, Ponțiu Pilat. Marcu 15, versetul 2:

„– Ești Tu Împăratul iudeilor?" a întrebat Pilat.

„– Tu o spui!", a răspuns Isus.

Din nou, acuzațiile sunt aruncate asupra lui Isus, dar El nu va răspunde. Dintre toate acestea, El răspunde doar la întrebările despre cine este El. Acesta este singurul lucru care contează. 

Acuzațiile, pur și simplu, nu pot fi luate în calcul, iar Pilat se opune ideii de a condamna un om nevinovat. Dar preoții amenință cu o răscoală. În versetul 12, 

„Și atunci ce doriți să fac cu Cel pe Care‑L numiți Împăratul iudeilor?" 

„Răstignește-L!..." 

„Dar ce rău a făcut?..." 

„Însă ei strigau și mai tare: – Răstignește‑L!"

Pilat cedează. Isus este bătut brutal și dus în palat cu o întreagă companie de soldați. Ei Îl batjocoresc cu o coroană de spini, o mantie de purpură, apoi Îl bat și-L scuipă. Isus a spus clar cine este El, iar gardienii sunt la fel de hotărâți în privința a ceea ce cred ei despre asta. 

Își termină distracția sadică și Îl conduc pe Isus spre Golgota. În versetul 24:

„...L‑au răstignit, și‑au împărțit hainele Lui între ei, aruncând sorții pentru ele, ca să știe ce să ia fiecare. Era ceasul al treilea când L‑au răstignit."

Răstignirea este o dovadă a cruzimii plină de nerușinare a omenirii. Ea era o pedeapsă groaznică pentru crimă, iar romanii au vrut ca toată lumea să știe exact de ce fiecare om a fost răstignit. Așa că ei au făcut o tăbliță pe care au scris „crima" comisă de el. Acuzația împotriva Lui e scrisă simplu: „Împăratul Iudeilor."

Trei ore trec în dureri chinuitoare. Și în versetul 33:

„Când a venit ceasul al șaselea, s‑a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea."

Pășește pentru un moment în istorie și stai acolo, în întuneric. Ascultă batjocoritorii cinici, femeile plângând și convingerea fermă, ca de gheață, a gardienilor. Și acolo, înaintea ta, e un bărbat pe o cruce. Pe tăblița de deasupra capului său scrie: „Împăratul Iudeilor."

Cine este acest bărbat? 

Și cât stai acolo și te întrebi, versetul 37 zice: 

Isus, strigând cu glas tare, Și‑a dat suflarea. Atunci draperia Templului s‑a rupt în două, de sus până jos. Când centurionul care stătea în fața lui Isus a văzut că Și‑a dat suflarea astfel, a zis: „Într-adevăr, Omul Acesta era Fiul lui Dumnezeu!"

S-a terminat acum. Un alt centurion este trimis de către Pilat pentru a confirma moartea cu o suliță. Oricine ar fi fost, acum e mort. Și în momentul când te întorci pentru a te îndepărta de toate aceste lucruri, un străin te oprește. „Cine crezi tu că era El?“

Deci, ce zici? Cine a fost Isus?

Pentru reflectare și discuții

• Dintre toate acuzațiile care I S-au adus, de ce crezi că Isus a răspuns doar la întrebările despre cine este El? De ce a fost atât de important?
• Ce înseamnă răstignirea lui Isus pentru tine? Spune și altora povestea ta!