Ales: Amintește-ți de Evanghelie în fiecare ziMostră

Prietenul meu, Ryan împărtășea povestea unui bărbat (domnul Bi), profesor al Universității Beijing, cunoscută ca „Harvard-ul Chinei”. Acesta a făcut odată o glumă despre partidul comunist într-un grup de studenți. Unul dintre acești studenți a raportat gluma respectivă la poliție. Următoarea zi niște ofițeri au dat buzna în biroul domnului Bi și l-au dus într-o închisoare comunistă, rece și îndepărtată - fără avertisment, fără judecată.

În acea dimineață era încă profesorul care prezida una dintre cele mai prestigioase poziții academice din lume. Pe când apunea soarele, era deja în spatele gratiilor unei închisori. Închisorile chinezești din acele timpuri erau unele dintre cele mai oribile locuri din lume - bârloguri groaznice, pline de boli, tortură și moarte. Curând, domnul Bi a început să se confrunte cu depresie și disperare. Depresia de care suferea pe parcursul săptămânilor petrecute acolo a adus cu sine gândul cu privire la suicid. Într-o după-masă, într-un moment intens de tristețe, acesta și-a făcut curaj și s-a îndreptat spre fereastra de la etajul 8 al celulei în care se afla. Chinezii nu puneau geamuri la ferestrele etajelor superioare. Dacă un prizonier decidea să se arunce pentru a se sinucide, acest lucru nu reprezenta o problemă.

Inima domnului Bi a început să bată extrem de tare când a privit pe fereastră și s-a gândit să sară. Iar apoi, s-a întâmplat ceva. A auzit o voce înceată spunându-i „Nu pleca. Nu pleca. Nu pleca”. S-a așeza înapoi în mijlocul celulei lui, disperat.

Acolo pe podeaua tare de beton, amintiri au început să îi inunde mintea. Un prieten de-al lui, un profesor străin care era creștin, împărtășise cu el Evanghelia. Domnul Bi s-a rugat, „Isuse, dacă ești real, te rog dăruiește-mi iertarea și pacea pe care prietenul meu mi-a spus că Tu o promiți. În schimb, eu Îți voi oferi viața și Îți voi sluji Ție.”

A privit în sus și „Cerul nu a arătat niciodată așa de albastru, soarele niciodată nu a strălucit așa de tare prin gaura deschisă a unei ferestre și am avut o bucurie în inima mea pe care nu o mai simțisem niciodată.”

Acest distins profesor a renunțat la orice fel de reținere și a strigat din toate puterile, „Am un viitor luminat în Isus Hristos!” Paznicii l-au auzit și i-au spus plini de cruzime să facă liniște. Dar bucuria lui nu putea fi ținută sub control. El a continuat să strige până când gardienii au intrat în celulă și au început să-l bată.

O persoană într-o închisoare care a fost eliberată prin credința în Evanghelia Domnului Isus este mai liberă decât o persoană în afara închisorii care nu are Evanghelia.

Până la urmă domnul Bi a fost eliberat și a început să deschidă numeroase centre de plasament în interiorul Chinei, destinate îngrijirii săracilor îndrumând o multitudine de oameni spre Isus. A avut un viitor strălucit în Hristos. Până în ziua de azi, voioșia lui e contagioasă pentru oricine îl întâlnește. Și el îți va mărturisi că bucuria pe care a avut-o în închisoare e aceeași pe care o poartă cu el astăzi.

Orice persoană câteodată se simte captivă în propria închisoare - înrobită de gânduri, de obiceiuri, de acțiuni, plângându-se că trecutul nu vrea să îi lase în pace.

Evanghelia ne învață că cea mai rea dintre toate închisorile este cea făcută de noi înșine. Celulele acestei închisori sunt îngrădite cu propriile noastre temeri, cu puternica noastră conștientizare că ceva nu este în regulă înăuntrul nostru, că ceva e profund afectat. Purtăm acesta cu noi precum niște lanțuri legate în jurul gâtului. Așa e condiția umană.

Aceasta se va schimba doar dacă se întâmplă ceva drastic.

Evanghelia e una dintre cele mai drastice metode. E o cruce însângerată. E moartea, de dragul nostru, al Dumnezeului Însuși. E zdrobirea totală a morții însăși într-o glorioasă înviere pentru a arăta dragostea și puterea lui Dumnezeu în eternitate.

Scriptura ne reamintește să acordăm o atenție deosebită la ce am auzit, în special când vine vorba de Evanghelie (Evrei 2:1). Cea mai importantă predică pe care o vei ține vreodată e aceea destinată inimii tale, reamintindu-i zilnic, „Am un viitor strălucit în Isus Hristos.”