Luca 12:1-34
Luca 12:1-34 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia. Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut. De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri. Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face. Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu? Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii. Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu; Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat. Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune, Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți. Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea. Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi? Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui. Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult; Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele? Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele. Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te. Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi? Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu. Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca. Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările? Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot? Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte? Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia. Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor. Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră. Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga. Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția. Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge. Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
Luca 12:1-34 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
În timp ce mulţimea se aduna cu miile, încât se călcau unii pe alţii, Iisus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriţi-vă de Aluatul fariseilor, care este prefăcătoria. Nu există nimic acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Aşadar, tot ce aţi spus în întuneric va ieşi la lumină şi ce aţi şoptit la ureche, în cămări, se va vesti de pe acoperişuri. Vă spun vouă, prietenii Mei: nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceea nu mai au ce să facă. Dar vă voi arăta de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel care, după ce a ucis, are şi puterea să arunce în gheenă. Da, vă spun, de El să vă temeţi! Oare nu se vând cinci vrăbii pe doi bani? Dar nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu. Chiar şi firele de păr din capul vostru sunt numărate toate. Nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii. Vă spun: oricine va da mărturie pentru Mine în faţa oamenilor, şi Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricine Mă va tăgădui în faţa oamenilor, şi el va fi tăgăduit înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Şi oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. Când vă vor duce în faţa sinagogilor, a căpeteniilor şi a autorităţilor, nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi răspunde, ori ce veţi zice, pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa în acel ceas ce trebuie să spuneţi.” Atunci, cineva din mulţime I-a zis: „Învăţătorule, spune-I fratelui meu să împartă moştenirea cu mine.” Dar El I-a răspuns: „Omule, cine M-a pus judecător sau împărţitor peste voi?” Şi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice lăcomie fiindcă, oricât de bogat ar fi cineva, viaţa lui nu stă în avuţiile sale.” Şi le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelşugată. Şi se gândea: Ce voi face, fiindcă nu am unde să-mi aduc roadele? Dar şi-a spus: Voi face astfel, îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari, unde voi aduna tot grâul şi toate bunurile mele şi-i voi zice sufletului meu, suflete, ai multe bunuri adunate pentru mulţi ani… odihneşte-te, mănâncă, bea şi veseleşte-te! Însă Dumnezeu i-a spus: Nebunule, chiar în noaptea aceasta, îţi va fi luat sufletul. Ale cui vor fi cele pe care le-ai pregătit? Aşa se întâmplă cu cel care strânge comori, dar nu se îmbogăţeşte înaintea lui Dumnezeu.” Iar ucenicilor Săi le-a zis: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră – nici pentru ce veţi mânca şi nici cu ce vă veţi îmbrăca trupul. Pentru că viaţa înseamnă mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Luaţi aminte la corbi, pentru că nu seamănă şi nici nu seceră, nu au cămară ori hambar, dar Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât preţuiţi voi mai mult decât păsările! Care dintre voi, făcându-şi griji, poate să adauge un ceas la viaţa lui? Aşadar, dacă nici un lucru atât de mic nu puteţi, de ce vă faceţi griji pentru altele? Luaţi aminte la crini cum cresc. Ei nu trudesc, nici nu ţes. Dar vă spun: nici Solomon, în toată măreţia lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei. Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp şi mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, puţin credincioşilor! Şi să nu căutaţi nici voi ce să mâncaţi şi ce să beţi şi nici să nu vă frământaţi, fiindcă toate neamurile lumii caută toate acestea, dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai degrabă Împărăţia Lui şi acestea vi se vor da pe deasupra. Nu te teme, turmă mică, fiindcă I-a plăcut Tatălui să vă dea Împărăţia. Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie! Faceţi-vă pungi care nu se învechesc şi comoară nepieritoare în ceruri, de care hoţul nu se apropie şi pe care nici molia nu o strică. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Luca 12:1-34 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Între timp, pe când era strânsă o mulțime nenumărată de oameni, încât se călcau unii pe alții în picioare, a început să spună întâi discipolilor săi: Păziți-vă de dospeala fariseilor, care este fățărnicia. Fiindcă nu este nimic acoperit care nu va fi revelat; nici ascuns care nu va fi cunoscut. De aceea orice ați spus în întuneric va fi auzit în lumină; și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe, va fi proclamat pe acoperișuri. Și vă spun, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceasta, altceva nimic nu mai pot face. Ci vă voi avertiza dinainte de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în iad; da, vă spun: Temeți-vă de el. Nu se vând cinci vrăbii cu doi bani și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu? Dar până și perii din capul vostru, toți sunt numărați. De aceea nu vă temeți, sunteți mai de valoare decât multe vrăbii. Și vă spun: Oricine mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu; Dar cel ce mă neagă înaintea oamenilor, va fi negat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și oricui va spune un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat; dar aceluia ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt, nu îi va fi iertat. Iar când vă vor duce la sinagogi și la magistrați și la autorități, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde, sau ce veți spune, Fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța în acea oră ce ar trebui să spuneți. Iar unul din mulțime i-a spus: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea. Iar el i-a spus: Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi? Și le-a spus: Fiți atenți și păziți-vă de lăcomie, pentru că viața omului nu stă în abundența bunurilor lui. Și le-a spus o parabolă, zicând: Pământul unui anumit om bogat a rodit mult; Și se gândea în el însuși, spunând: Ce voi face, pentru că nu mai am loc unde să îmi adun roadele? Și a spus: Aceasta voi face: voi dărâma grânarele mele și le voi zidi mai mari; și acolo voi aduna toate roadele mele și bunurile mele. Și voi spune sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te. Dar Dumnezeu i-a spus: Nebunule, în această noapte ți se va cere sufletul de la tine; și cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi? Așa este cel ce strânge tezaure pentru el și nu este bogat față de Dumnezeu. Și le-a spus discipolilor săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca; nici pentru trup, ce veți îmbrăca. Viața este mai mult decât mâncarea, și trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu atenție la corbi, pentru că nici nu seamănă, nici nu seceră; aceștia nu au nici depozit, nici grânar; și Dumnezeu le dă mâncare; cu cât mai valoroși sunteți voi decât păsările? Și care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga la statura lui un cot? Așadar dacă nu sunteți în stare să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați despre celelalte? Uitați-vă cu atenție la crini cum cresc; nu ostenesc, nu torc; totuși vă spun: Nici Solomon, în toată gloria lui, nu a fost înveșmântat ca unul dintre aceștia. Și dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba din câmp, care astăzi este și mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor. Și nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nici nu vă îndoiți în mintea voastră. Fiindcă toate acestea le caută națiunile lumii; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. Mai degrabă, căutați împărăția lui Dumnezeu; și toate acestea vi se vor adăuga. Nu te teme, turmă mică, pentru că este buna plăcere a Tatălui vostru să vă dea împărăția. Vindeți ce aveți și dați milostenii; faceți-vă pungi care nu se învechesc, un tezaur în ceruri care nu seacă, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu distruge. Fiindcă unde este tezaurul vostru, acolo va fi și inima voastră.
Luca 12:1-34 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Când s‑a adunat mulțimea cu miile, încât oamenii se călcau unii pe alții, Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriți‑vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia! Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va fi cunoscut. De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați vorbit la ureche în odăițe va fi vestit de pe acoperișuri. Vă spun vouă, prietenii Mei, nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar după aceea nu mai pot face nimic! Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți‑vă de Acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Totuși, niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Până și perii capului, toți vă sunt numărați. Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. Vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Dar cine Mă va tăgădui înaintea oamenilor va fi tăgăduit și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a dregătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde în apărarea voastră, nici ce veți vorbi, fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți!” Cineva din mulțime I‑a zis lui Isus: „Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă cu mine moștenirea!” „Omule”, i‑a răspuns Isus, „cine M‑a pus judecător sau împărțitor peste voi?” Apoi le‑a zis: „Luați seama și păziți‑vă de orice lăcomie, fiindcă oricât de bogat ar fi cineva, viața lui nu stă în averile lui!” Și le‑a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat a dat recoltă îmbelșugată. El se gândea în sinea lui, zicând: «Ce voi face, fiindcă nu mai am unde să‑mi adun roadele?» Și a mai zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi zidi altele mai mari și acolo îmi voi strânge tot grâul și toate bunătățile mele; și‑i voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunătăți, strânse pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și veselește‑te!’» Dar Dumnezeu i‑a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul! Cele pe care le‑ai pregătit ale cui vor fi?» La fel este și cel care adună comori pentru sine și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” Isus le‑a zis ucenicilor săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați cu privire la viață (ce veți mânca), nici cu privire la trup (cu ce vă veți îmbrăca). Viața este mai mult decât hrana, și trupul – mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați‑vă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n‑au nici cămară, nici hambar, și totuși Dumnezeu îi hrănește! Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările! Cine dintre voi, chiar îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la statura lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijorați de celelalte? Uitați‑vă cum cresc crinii: ei nu trudesc, nici nu torc. Vă spun însă că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei. Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor! Voi să nu căutați și să nu vă frământați cu privire la ce veți mânca și ce veți bea! Pe toate acestea neamurile lumii le râvnesc. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui [Dumnezeu], și [toate] acestea vi se vor da pe deasupra! Nu te teme, turmă mică, fiindcă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția! Vindeți ce aveți și dați milostenie! Faceți‑vă rost de pungi care nu se învechesc, comoară nesfârșită în ceruri, unde hoțul nu se apropie și molia nu roade! Pentru că, unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Luca 12:1-34 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să le spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia! Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut. De aceea orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. Vă spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic. Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Și chiar perii din cap, toți vă sunt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. Eu vă spun: pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu, dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și orișicui va vorbi împotriva Fiului Omului i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veți vorbi, căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți.” Unul din mulțime I-a zis lui Isus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră!” „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui!” Și le-a spus pilda aceasta: „Țarina unui om bogat rodise mult. Și el se gândea în sine și zicea: «Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată», și-a zis el, «ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele și-i voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!’» Dar Dumnezeu i-a zis: «Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?» Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” Isus le-a zis apoi ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca! Viața este mai mult decât hrana, și trupul – mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! Și apoi cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Deci dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? Să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și să nu vă frământați mintea. Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra! Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția! Vindeți ce aveți și dați milostenie! Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia! Căci, unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.
Luca 12:1-34 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Mulțimile de oameni se adunau din nou cu miile. Atunci Isus S-a adresat discipolilor Săi, astfel: „Feriți-vă de «drojdia» fariseilor care se pune în evidență prin ipocrizia pe care o practică ei. Nu există niciun secret care (până la urmă) să nu fie cunoscut; și niciun lucru ascuns nu va rămâne nedezvăluit. Deci, orice ați afirmat la întuneric, va fi spus la lumină; și orice ați vorbit șoptind la ureche într-o cameră, va fi făcut public (de pe acoperișul caselor). Vă spun în calitate de prieteni ai Mei: să nu vă temeți de cei care distrug corpul și care apoi nu mai pot face nimic. Ci să vă temeți de Cel care după ce a distrus corpul, are autoritatea să (vă) trimită în iad. Da, vă avertizez că de El trebuie să vă temeți! Deși vrăbiile sunt atât de ieftine încât se vând cinci bucăți pe doi bani, Dumnezeu are grijă de fiecare dintre ele. Iar în ce vă privește, chiar și firele de păr de pe cap vă sunt numărate! Deci să nu vă temeți; pentru că voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii. Vă asigur că cel care Mă va prezenta înaintea oamenilor, va fi lăudat de Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Dar cine se va dezice de Mine înaintea oamenilor, va fi respins înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului, va fi iertat; dar cine va rosti împotriva Spiritul Sfânt (vre)o blasfemie, nu va putea primi iertare. Când vă vor duce în fața (reprezentanților) sinagogilor, înaintea guvernatorilor și înaintea autorităților, să nu vă îngrijorați cu privire la răspunsurile pe care va trebui să le dați pentru apărarea voastră. Spiritul Sfânt vă va învăța, chiar în acele momente, ce va trebui să spuneți.” Unul din mulțimea de oameni, I-a zis: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă (corect) moștenirea noastră.” Isus i-a răspuns: „Omule, cine M-a desemnat pe Mine ca judecător ca să fac împărțirea moștenirii între voi?” Apoi le-a zis: „Fiți atenți și evitați orice fel de lăcomie de bani; pentru că viața omului nu depinde de mulțimea lucrurilor pe care le are.” Le-a mai spus și această parabolă: „Pământul unui om bogat produsese multe recolte. El își zicea în gând: «Ce voi face? Nu mai am loc unde să pun atâtea cereale! Am totuși o soluție: să stric vechile grânare și să fac altele mai mari, unde voi putea să adun toată recolta. Apoi voi zice sufletului meu: ‘Ai aici tot ce îți trebuie pentru mulți ani! Odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te!’». Dar Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în această noapte îți voi lua sufletul! Ale cui vor fi toate aceste lucruri pe care le-ai adunat?» Tot așa se va întâmpla și cu cel care își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” Apoi Isus le-a zis discipolilor Săi: „Acesta este motivul pentru care vă spun să nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă la ce veți mânca; nici cu privire la corpul vostru, gândindu-vă cu ce îl veți îmbrăca. Viața valorează mai mult decât hrana și corpul are o valoare mai mare decât îmbrăcămintea. Priviți cu atenție la corbi: ei nu seamănă, nu au campanii de strângere a recoltei, nu au nici depozit de cereale și nici grânar; și totuși Dumnezeu le asigură hrana! Dar voi sunteți mult mai valoroși decât păsările! Apoi, chiar dacă vă îngrijorați, care dintre voi ar reuși astfel să își lungească viața cu un cot? Deci dacă îngrijorându-vă, nu puteți face nici cel mai mic lucru, ce rezolvați când vă neliniștiți cu privire la celelalte? Priviți cu atenție la crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes; și totuși, vă spun că nici Solomon în toată gloria lui, nu a avut haine atât de frumoase ca ale lor. Deci dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată (să ardă) în cuptor, cu atât mai mult vă va asigura El și vouă îmbrăcămintea de care aveți nevoie! Să nu vă încărcați mintea cu gânduri despre ce veți mânca sau ce veți bea. Aceasta este practica celorlalte națiuni. Iar Tatăl vostru vă cunoaște nevoile. Fiți preocupați cu prioritate de Regatul lui Dumnezeu; și toate aceste lucruri vi se vor oferi suplimentar. Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl tău îți oferă Regatul cu plăcere! Vindeți ce aveți și faceți acte de binefacere. Să aveți pungi care nu se învechesc; și adunați-vă o comoară în cer, unde va fi ferită de hoți și de rugină. Pentru că inima voastră va fi acolo unde vă este comoara!
Luca 12:1-34 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
În vremea ‘ceea, mulți s-au dus, Ca să Îl vadă, pe Iisus. Atât de mulți se îmbulzeau În juru-I, încât se călcau, Unii pe alții, în picioare. Văzând acea mulțime mare, El zise ucenicilor: „Întâi, de-a Fariseilor Plămadă – de-al lor aluat – Să vă feriți, neîncetat. Fățărnicia e acea Plămadă – vă feriți de ea! Nimic nu e acoperit, Ce nu va fi descoperit. Și nu este nimic ascuns, Ce va rămâne nepătruns. Ceea ce-n beznă ați rostit, Fi-va-n lumină, auzit. Ce la ureche veți șopti – În odăițe – se va ști, Și se va spune tuturor, De la-nălțimea caselor. Vă spun dar, prieteni ai Mei: Să nu vă temeți de acei Ce ucid trupul, iar apoi, Nimic nu mai pot face. Voi, Teamă, s-aveți de-Acel care, Când a ucis, putere are, Trupu-n gheenă, să îl piardă Și-n al ei foc, totul, să ardă. Așadar, grijă să aveți: De El, mereu, să vă temeți! Cinci vrăbii, nu-s, cu doi bani, date? Totuși, ele nu sunt uitate, De Domnul. Fiți încredințați: Perii din cap, vi-s numărați! Deci, nu vă temeți, căci, să știți, Că mult mai mult, voi prețuiți Decât acele vrăbii. Eu, La îngerii lui Dumnezeu, Mărturisi-voi, despre cel Care, la rândul său, și el Mărturisește despre Mine, În fața lumii. Însă, cine Ascunde, mărturia Mea, O cruntă soartă, va avea, Căci Mă voi lepăda și Eu, De el, față de Tatăl Meu. Cel ce-mpotriva Fiului Vorbește, e iertat. Dar nu-i Iertat acel care hulește Și-n contra Duhului vorbește. În sinagogi, când veți fi duși Și-n fața stăpânirii puși, Nu vă gândiți la ce puteți, În apărare, să spuneți, Căci, de la Duhul Sfânt, primiți, În acel ceas, ce să vorbiți. Un om, din gloată, lui Iisus, „Învățătorule!” – i-a spus – „Iată că al meu frate vine Și vrea, a împărți, cu mine, Azi, toată moștenirea noastră.” „Ce-am Eu, cu moștenirea voastră? Oare, sunt Eu împărțitor? Sunt, peste voi, judecător?” – L-a întrebat, pe om, Iisus. Apoi, celor prezenți, le-a spus: „Feriți-vă de lăcomie! Voiesc, acum, ca toți să știe, Că nu stă viața omului, În plinul avuției lui.” Iisus, o pildă, le mai zise: „Ogorul, unui om, rodise. Omul acel – foarte bogat – De gânduri, fost-a măcinat. El spuse: „După ce-mi adun Recolta, unde-o să mi-o pun? Grânarul vechi, am să îl stric Și-altele, mari, am să ridic. Putea-voi, astfel, strânge-n ele, Roada, din țarinile mele. După ce toate-am să le-adun, Eu, sufletului meu, îi spun: Ai bunătăți, câte voiești, Pentru mulți ani. Să te-odihnești, Mănâncă și te veselește! Iată, nimica nu-ți lipsește!” Dar, Dumnezeu a cuvântat: „Nebunule!” – El i-a strigat – „La noapte, îți va fi cerut, ‘Napoi, sufletul. Ce-ai făcut? Tot ceea ce-ai agonisit, De cine fi-va folosit?” La fel este și cu acel Care-și adună, pentru el, Comori, fără să se gândească Cum poate să se-mbogățească, Dacă-și va aduna, mereu, Averi, față de Dumnezeu.” Apoi, la ucenici, Iisus, Aceste vorbe, le-a mai spus: „De viață, nu vă-ngrijorați, Gândindu-vă ce-o să mâncați, Sau ce-o să beți. De trup, la fel: Să nu vă-ngrijorați de el, Gândindu-vă ce-o să purtați Și ce anume-o să-mbrăcați. Căci, decât hrana, viața are Un preț, care-i, cu mult, mai mare. Mai mare-i prețul trupului, Decât îmbrăcămintea lui. Priviți la corbi: nu seamănă, Nici, în grânar, nu adună; Și totuși, Domnul îi hrănește; Iar dacă astfel se-ngrijește, De păsări, Dumnezeu, apoi, Cu cât sunteți, mai de preț, voi! Dar cine și-a adăugat, Un cot – fiind îngrijorat – La viața lui? Când nu puteți, Un lucru mic ca să faceți, Atunci, de ce vă-ngrijorați, De altele? Să vă uitați, La crinii de pe câmp, cum cresc: Nu torc, nu țes, nu împletesc, Și totuși, nici un domnitor – Nici Solomon – asemeni lor, N-a fost vreodată-mpodobit. Deci, dacă Domnul a gătit, Astfel, iarba câmpurilor – Ce astăzi e, dar, în cuptor E aruncată, mâine chiar – Cum nu vă va-mbrăca El dar, Pe voi, care, de preț, sunteți? Ce-o să mâncați sau ce-o să beți, Nicicând, voi să nu căutați, Iar mintea, nu vă frământați! Toate acestea-s căutate, De neamuri. Ele vă sunt date, De Tatăl vostru, care știe, De ce anume, va să fie Nevoie. Acum, ascultați: Voi, mai întâi, să căutați Împărăția Domnului Și cu neprihănirea Lui, Și-apoi, aceste lucruri – toate – În plus, au să vă fie date. De-aceea, zic Eu: turmă mică, Tu, niciodată, să n-ai frică, Fiindcă ești a Tatălui Și-ți dă Împărăția Lui. Vă vindeți tot! Pomană dați! Apoi, pungi noi, să căutați, Care, nicicând, nu se-nvechesc Și, pe vecie, dăinuiesc. Aceasta-i ceea ce vă cer; Comoara voastră e, în cer: De hoți, nu poate fi furată Și nici de molie mâncată. Unde aveți comoara, voi Aveți și inima, apoi.”
Luca 12:1-34 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
În timp ce mulțimea se aduna cu miile, încât se călcau în picioare unii pe alții, [Isus] a început să vorbească mai întâi discipolilor: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nici secret care nu va fi cunoscut! Prin urmare, ceea ce ați spus în întuneric se va auzi la lumină și ceea ce ați zis la ureche în camera de taină va fi proclamat de pe acoperișuri. Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic! Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheénă; da, vă spun, de acesta să vă temeți! Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Vouă însă chiar și firele de păr de pe capul vostru, toate, sunt numărate. Nu vă temeți! Voi valorați mai mult decât multe vrăbii. Vă zic dar, pentru oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Însă cine mă va renega înaintea oamenilor va fi renegat înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat; dar cel care va spune blasfemii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanților și autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune, căci Duhul Sfânt vă va învăța în acel ceas ce trebuie să spuneți”. Atunci, unul din mulțime a spus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!”. Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărțitor peste voi?”. Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie, deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are!”. Și le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelșugată și se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun roadele?». Apoi și-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele și îmi voi construi [altele] mai mari; voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele și voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te [de viață]!». Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?». Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu”. Apoi a spus discipolilor: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viață: ce veți mânca; nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca! Pentru că viața este mai mult decât hrana, iar trupul, [mai mult] decât îmbrăcămintea. Observați corbii: nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici cămară, nici hambar, dar Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai mult valorați voi decât păsările! Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata [vieții] sale? Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce vă îngrijorați pentru celelalte? Observați cum cresc crinii: nici nu trudesc și nici nu țes. Totuși, vă spun că nici Solomón, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, [oameni] cu puțină credință! Nu căutați nici voi ce să mâncați sau ce să beți și nici nu vă frământați! Toate acestea le caută păgânii lumii; Tatăl vostru însă știe că aveți nevoie de acestea. Căutați mai degrabă împărăția lui și acestea vi se vor adăuga! Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăția! Vindeți ceea ce aveți și dați de pomană; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nepieritoare în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu o distruge! Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Luca 12:1-34 Noua Traducere Românească (NTR)
Între timp, mulțimea s-a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: ‒ Păziți-vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, și nimic ascuns, care nu va fi făcut cunoscut. De aceea orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în cămăruțe, va fi proclamat de pe acoperișuri. Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți-vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în gheenă. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. Vă spun că, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți. Cineva din mulțime I-a zis: ‒ Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine! Dar Isus i-a răspuns: ‒ Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi? Apoi le-a zis: ‒ Fiți atenți și păziți-vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui! Și le-a spus o pildă: ‒ Terenul al unui om bogat rodise din belșug. El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?“. Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și înveselește-te!»“. Dar Dumnezeu i-a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?“. Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu! Apoi le-a zis ucenicilor Săi: ‒ De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările! Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu muncesc, nici nu torc. Și totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor! Și voi, deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, fiindcă toate aceste lucruri națiunile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu și vi se vor da și acestea. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! Vindeți-vă bunurile și dați milostenie. Faceți-vă rost de săculeți care nu se învechesc, o comoară nesecată în Ceruri, unde hoțul nu se apropie, iar molia n-o distruge. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Luca 12:1-34 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia. Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut. De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. Vă spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuși niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Și chiar perii din cap, toți vă sunt numărați. Deci să nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. Eu vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu, dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veți vorbi, căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți.” Unul din mulțime a zis lui Isus: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.” „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.” Și le-a spus pilda aceasta: „Țarina unui om bogat rodise mult. Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’ Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’ Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? Să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu vă frământați mintea. Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia. Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.