YouVersion
Pictograma căutare

Galateni 5:5-16

Galateni 5:5-16 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Prin credință, noi așteptăm cu răbdare ca prin Spiritul Sfânt, să beneficiem de dreptatea pe care o sperăm; pentru că în Cristos Isus, nu este important dacă cineva este circumcis sau necircumcis. Ce contează este doar credința care lucrează prin dragoste. Voi mergeați pe drumul bun. Cine oare v-a oprit de la ascultarea de adevăr? Argumentele care v-au convins în acest sens, nu provin de la Cel care v-a chemat. Puțină drojdie are efect (semnificativ) pentru întreaga cantitate de cocă! Referitor la voi, eu am încrederea în Stăpân(ul nostru) că nu veți gândi altfel (decât v-am învățat). Și oricine ar fi cel care vă produce confuzie, își va suporta condamnarea. Fraților, dacă eu încă mai predic (aprobând) circumcizia, de ce mai sunt persecutat? Și dacă aș accepta-o (ca necesară), atunci ofensa pe care o produce crucea, ar fi eliminată. Referitor la cei care vă aduc confuzia, vă spun să îi lăsați să se automutileze! Dar voi, fraților, ați fost chemați la libertate. Totuși, nu vă folosiți de această libertate (ca de un pretext) pentru a trăi conform principiilor naturii voastre umane păcătoase; ci slujiți-vă unii altora în dragoste. De fapt, toată legea (mozaică) se poate rezuma prin următoarea poruncă: „Iubește-l pe cel de lângă tine exact cum te iubești pe tine însuți!” Dar dacă voi vă „mușcați” și vă „mâncați” între voi, fiți atenți să nu vă distrugeți unii pe alții. Eu vă spun să umblați conduși de Spirit; și astfel nu veți mai satisface dorințele (rele ale) naturii voastre (umane) păcătoase.

Galateni 5:5-16 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Căci noi, prin Duhul, așteptăm Și prin credință, căpătăm Nădejdea mântuirii care, Știm bine, că-ncurând, apare. Căci în Iisus Hristos, tăiere – Sau dimpotrivă, netăiere – Cari, împrejur, se săvârșește, Nimic, nimic, nu prețuiește. Numai credința dovedită, Prin dragoste, e prețuită. Eu știu că bine-alegeți voi; Dar cine v-a tăiat apoi, Calea, ca să nu ascultați, De adevăr, dragii mei frați? Înduplecarea arătată, Să știți că nu vă este dată De la Cel care v-a chemat. Dacă-i un pic de aluat, Acela – fără îndoială – Dospește-ntreaga plămădeală. În ce-i referitor la voi, Eu am încredere apoi, În Domnul, că voi nu gândiți, În alt fel. Dar voiesc să știți Bine, cum că acela care V-a făcut astă întristare – Oricine-ar fi el – negreșit, Osândă își va fi primit. Cât despre mine – fraților – Dacă vestesc eu, tuturor, Tăierea împrejur, cum, oare, Sunt prigonit, fără-ncetare? Căci pricina de poticnire A cruci-i doar închipuire – Că dacă este, cum am spus, Această pricină s-a dus. Dar schilodească-se cei care V-aduc atâta tulburare!” „La slobozenie-ați fost chemați, Acum, cu toți, dragii mei frați. Dar să nu facă nimenea, O pricină apoi, din ea Prin cari să poată să trăiască, Doar pentru firea pământească, Ci unii, altora, să știți – Cu dragoste – să vă slujiți. Căci toată Legea – adunată – Printr-o poruncă este dată: „Aproapele, să îți iubești, Așa precum tu însuți ești, De către tine, îndrăgit.” În ăst fel, Legea s-a-mplinit. Dar dacă voi vă tot mușcați Și-unii pe alții vă mâncați, Seamă luați, ca să nu fiți – Unii, de alții – nimiciți.” „De-aceea zic, dragii mei frați, Că este bine să umblați, De Duhul Sfânt doar, cârmuiți, Și căutați să nu-mpliniți Apoi, cumva, pofta, pe care, Firea cea pământească-o are