Estera 8:1-17Partajează

Estera 8:1-17 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

În acea zi împăratul Ahașveroș a dat casa lui Haman, dușmanul iudeilor, împărătesei Estera. Și Mardoheu a venit înaintea împăratului; fiindcă Estera spusese ce îi era ei. Și împăratul și-a scos inelul, pe care îl luase de la Haman și l-a dat lui Mardoheu. Și Estera a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. Și Estera a vorbit încă o dată înaintea împăratului și a căzut la picioarele lui și l-a implorat cu lacrimi să îndepărteze ticăloșia lui Haman agaghitul și planul lui pe care l-a plănuit împotriva iudeilor. Atunci împăratul a întins sceptrul de aur spre Estera. Astfel Estera s-a ridicat și a stat în fața împăratului. Și a spus: Dacă face plăcere împăratului și dacă am găsit favoare înaintea vederii lui și acest lucru pare drept înaintea împăratului și eu sunt plăcută în ochii lui, să se scrie pentru a revoca scrisorile plănuite de Haman fiul lui Hamedata agaghitul, pe care le-a scris pentru a nimici pe iudeii care sunt în toate provinciile împăratului: Căci cum aș putea îndura să văd răul care va veni peste poporul meu? Sau cum aș putea îndura să văd nimicirea rudeniei mele? Atunci împăratul Ahașveroș a spus împărătesei Estera și iudeului Mardoheu. Iată, i-am dat Esterei casa lui Haman, și pe el l-au spânzurat de spânzurătoare, pentru că și-a întins mâna împotriva iudeilor. Scrieți de asemenea în favoarea iudeilor, cum vă place, în numele împăratului și sigilați-l cu inelul împăratului: căci înscrisul scris în numele împăratului și sigilat cu inelul împăratului, nimeni nu îl poate revoca. Atunci au fost chemați scribii împăratului în acel timp în a treia lună, care este luna Sivan, în a douăzeci și treia zi a ei și a fost scris conform cu tot ce a poruncit Mardoheu iudeilor și locotenenților și prefecților și conducătorilor provinciilor care sunt din India până în Etiopia, o sută douăzeci și șapte de provincii, fiecărei provincii conform scrierii ei și fiecărui popor după limba lui și iudeilor conform scrierii lor și conform limbii lor. Și a scris în numele împăratului Ahașveroș și l-a sigilat cu inelul împăratului și a trimis scrisori prin alergători călări, și călăreți pe catâri, cămile și dromaderi tineri: Prin care împăratul a dat iudeilor care erau în fiecare cetate să se adune și să își apere viața, pentru a nimici, pentru a ucide, și pentru a face să piară, orice putere a oamenilor și a provinciei care i-ar asalta, deopotrivă micuți și femei și să prade averile lor, Într-o singură zi în toate provinciile împăratului Ahașveroș, adică, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, care este luna Adar. Copia înscrisului poruncii dată fiecărei provincii a fost publicată tuturor popoarelor ca iudeii să fie gata în acea zi să se răzbune pe dușmanii lor. Astfel alergătorii care au călărit pe catâri și cămile au ieșit, fiind grăbiți și presați de porunca împăratului. Și hotărârea a fost dată la palatul Susa. Și Mardoheu a ieșit din prezența împăratului în veștmânt împărătesc albastru și alb, și cu o mare coroană din aur, și cu o haină de in subțire și purpură: și cetatea Susa s-a bucurat și s-a veselit. Iudeii au avut strălucire și veselie și bucurie și onoare. Și în fiecare provincie și în fiecare cetate, oriunde au ajuns porunca împăratului și hotărârea lui, iudeii au avut bucurie și veselie, ospăț și zi bună. Și mulți dintre oamenii țării au devenit iudei; fiindcă teama de iudei a căzut asupra lor.

Estera 8:1-17 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

În acea zi, regele Ahașveroș i-a dat reginei Estera proprietatea lui Haman – opresorul iudeilor; iar Mardoheu a ajuns în fața regelui, pentru că Estera îi spusese că ei erau rude. Regele și-a scos de pe deget inelul cu sigiliul imperial – pe care îl luase înapoi de la Haman – și i l-a dat lui Mardoheu. Iar Estera l-a desemnat pe Mardoheu stăpân al proprietății lui Haman. Apoi Estera s-a dus din nou în fața regelui și i-a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns și a implorat mila lui, ca să oprească răul produs de agaghitul Haman și de planul acestuia pentru iudei. Regele i-a întins Esterei sceptrul lui de aur. Estera s-a ridicat și a stat în fața regelui. Atunci ea a zis: „Dacă regele consideră că este bine, dacă am acceptare din partea lui și dacă ce propun eu i se pare acceptabil regelui iar eu sunt agreată de el, doresc să fie scris un decret care să anuleze scrisorile concepute de agaghitul Haman – fiul lui Hamedata – care fuseseră scrise ca să îi extermine pe iudeii din toate provinciile regelui. Cum aș putea să văd eu dezastrul care va veni împotriva poporul meu și cum aș putea să asist la distrugerea lui?” Regele Ahașveroș a vorbit atunci atât reginei Estera cât și iudeului Mardoheu, zicând: „Vedeți că i-am dat Esterei proprietatea lui Haman; iar el a fost executat pe acea spânzurătoare, pentru că a complotat împotriva iudeilor. Acum scrieți-le iudeilor așa cum vă place – în numele regelui – și puneți sigiliul cu inelul regelui; pentru că o scrisoare care a fost scrisă în numele regelui și sigilată cu inelul lui, nu poate fi anulată.” Atunci au fost chemați scribii regelui – în a treia lună, adică în luna Sivan, în a douăzeci și treia zi – și a fost scrisă fiecare poruncă a lui Mardoheu, atât pentru iudei, cât și pentru conducătorii autoritari din imperiu, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii care formau teritoriul din India până în Cuș. S-a scris fiecărei provincii folosind literele alfabetului ei și fiecărui popor în limba lui. Iudeilor li s-a scris folosind literele alfabetului lor și limba lor. Mardoheu a scris în numele regelui Ahașveroș, apoi a sigilat cu inelul regelui și a trimis scrisorile prin curieri călare. Ei au folosit armăsari crescuți în herghelia imperială. Conform acestui decret, regele acorda iudeilor din fiecare oraș dreptul de a se aduna și de a-și apăra viața. Ei aveau și dreptul de a distruge, de a omorî și de a extermina orice armată, orice popor sau provincie care ar atenta la viața lor, a copiilor și a femeilor lor, intenționând să le acapareze averile. Acest lucru trebuia să se întâmple în toate provinciile regelui Ahașveroș, într-o singură zi; și aceea a fost a treisprezecea zi din a douăsprezecea lună, adică luna Adar. A fost trimisă câte o copie a acestei scrisorii cu valoare de lege în fiecare provincie. Astfel, toate popoarele au fost anunțate că iudeii sunt pregătiți ca în acea zi să se răzbune pe dușmanii lor. Curierii care călăreau pe armăsarii regelui, au plecat foarte repede, respectând astfel porunca regelui. Decretul a fost anunțat și în fortăreața Susei. Mardoheu a plecat din prezența regelui purtând o haină imperială colorată cu alb și cu albastru, având pe cap o coroană mare de aur și o robă făcută din in subțire și din material textil roșiatic. Oamenii din orașul Susa strigau de bucurie. Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și onoare. În fiecare provincie și în fiecare oraș unde ajungea decretul regelui, era bucurie și veselie printre iudei. Se organizau banchete și se declarau zile de sărbătoare. Atunci, mulți oameni care aparțineau altor popoare ale imperiului, au devenit israelieni; pentru că le era frică de iudei.

Estera 8:1-17 Noua Traducere Românească (NTR)

În acea zi, împăratul Ahașveroș i-a dat împărătesei Estera proprietatea lui Haman, dușmanul iudeilor, iar Mardoheu a ajuns înaintea împăratului, căci Estera îi spusese că erau rude. Împăratul și-a scos de pe deget inelul cu sigiliul imperial, pe care-l luase înapoi de la Haman, și i l-a dat lui Mardoheu. Iar Estera l-a făcut pe Mardoheu stăpân peste proprietatea lui Haman. Apoi, Estera s-a dus din nou înaintea împăratului și i-a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns și a căutat bunăvoința lui, ca să oprească răul adus de agaghitul Haman și planul pe care acesta l-a pus la cale împotriva iudeilor. Împăratul i-a întins Esterei sceptrul de aur, iar Estera s-a ridicat și a stat înaintea împăratului. Ea a zis atunci: ‒ Dacă împăratul crede că este bine și dacă am găsit bunăvoință înaintea lui, dacă sfatul acesta i se pare potrivit împăratului, iar eu sunt plăcută în ochii lui, să fie scris să se anuleze scrisorile gândite de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, pe care le-a scris ca să-i nimicească pe iudeii din toate provinciile împăratului. Cum aș putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu? Împăratul Ahașveroș i-a zis atunci împărătesei Estera și iudeului Mardoheu: ‒ Iată, i-am dat Esterei proprietatea lui Haman, iar el a fost spânzurat pe lemn, deoarece ridicase mâna împotriva iudeilor. Scrieți, deci, cu privire la iudei, ce credeți că este bine, în numele împăratului, și sigilați scrisoarea cu inelul împăratului, căci o scrisoare care a fost scrisă în numele împăratului și a fost sigilată cu inelul împăratului nu poate fi anulată. Scribii împăratului au fost chemați atunci, în luna a treia, adică în luna sivan, în a douăzeci și treia zi, iar aceștia au scris fiecare poruncă a lui Mardoheu, atât pentru iudei, cât și pentru satrapi, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii care se întindeau din India până în Cuș. Au scris fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea și limba lor. El a scris în numele împăratului Ahașveroș, a sigilat scrisorile cu inelul împăratului și le-a trimis prin curieri călare pe armăsari crescuți în herghelia imperială. Împăratul dădea iudeilor din fiecare cetate dreptul de a se mobiliza și de a-și apăra viețile, de a nimici, de a ucide și de a distruge orice armată, popor sau provincie care s-ar ridica împotriva lor, a copiilor și a femeilor lor, ca să le jefuiască averile. Puteau să facă aceasta în toate provinciile împăratului Ahașveroș, într-o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii adar. O copie a scrisorii era dată ca lege în fiecare provincie, aducându-se la cunoștința tuturor popoarelor că iudeii sunt gata, în acea zi, să se răzbune pe dușmanii lor. Curierii, călare pe armăsarii împăratului, au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat și în citadela Susei. Mardoheu a ieșit din prezența împăratului, purtând o mantie imperială alb-albăstruie, o coroană mare de aur și o robă de in subțire și de purpură. Cei din cetatea Susa strigau de bucurie și de fericire. Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și onoare. În fiecare provincie și în fiecare cetate, oriunde ajungea decretul împăratului, era bucurie și veselie printre iudei, erau ospețe și zile de sărbătoare. Și mulți oameni din popoarele care locuiau în țară s-au declarat iudei, căci îi apucase groaza de iudei.

Estera 8:1-17 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

În aceeași zi, împăratul Ahașveroș a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmașul iudeilor. Și Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el. Împăratul și-a scos inelul pe care-l luase înapoi de la Haman și l-a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S-a aruncat la picioarele lui, a plâns, l-a rugat să oprească urmările răutății lui Haman, Agaghitul, și izbânda planurilor lui împotriva iudeilor. Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s-a ridicat și a stat în picioare înaintea împăratului. Ea a zis atunci: „Dacă împăratul găsește cu cale și dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului și dacă eu sunt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, și scrise de el cu gând să piardă pe iudeii care sunt în toate ținuturile împăratului. Căci cum aș putea eu să văd nenorocirea care ar atinge pe poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?” Împăratul Ahașveroș a zis împărătesei Estera și iudeului Mardoheu: „Iată, am dat Esterei casa lui Haman, și el a fost spânzurat pe spânzurătoare, pentru că întinsese mâna împotriva iudeilor. Scrieți dar în folosul iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului, și pecetluiți cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desființată.” Logofeții împăratului au fost chemați în vremea aceea, în a douăzeci și treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, și au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, iudeilor, căpeteniilor oștirii, dregătorilor și mai-marilor celor o sută douăzeci și șapte de ținuturi așezate de la India la Etiopia, fiecărui ținut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui și iudeilor după scrierea și limba lor. Au scris în numele împăratului Ahașveroș și au pecetluit cu inelul împăratului. Au trimis scrisorile prin alergători călări pe cai și catâri născuți din iepe. Prin aceste scrisori, împăratul dădea voie iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune și să-și apere viața, să nimicească, să omoare și să piardă, împreună cu pruncii și femeile lor, pe toți aceia din fiecare popor și din fiecare ținut care ar lua armele să-i lovească și să le prade averile. Aceasta să se facă într-o singură zi în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, și anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar. Aceste scrisori cuprindeau hotărârea care trebuia vestită în fiecare ținut și dădeau de știre tuturor popoarelor că iudeii stau gata pentru ziua aceea, ca să se răzbune pe vrăjmașii lor. Alergătorii călări pe cai și pe catâri au plecat îndată și în toată graba, după porunca împăratului. Hotărârea a fost vestită și în capitala Susa. Mardoheu a ieșit de la împărat cu o haină împărătească albastră și albă, cu o mare cunună de aur și cu o mantie de in subțire și de purpură. Cetatea Susa striga și se bucura. Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și slavă. În fiecare ținut și în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungeau porunca împăratului și hotărârea lui, au fost între iudei bucurie și veselie, ospețe și zile de sărbătoare. Și mulți oameni dintre popoarele țării s-au făcut iudei, căci îi apucase frica de iudei.