Iov 16:1-17

Atunci Iov a răspuns și a zis: Am auzit multe astfel de lucruri, mângâietori răi sunteți voi toți. Vor avea cuvintele zadarnice un sfârșit? Sau ce te încurajează de răspunzi? Aș putea vorbi de asemenea precum faceți voi, dacă sufletul vostru ar fi în locul sufletului meu, aș putea îngrămădi cuvinte împotriva voastră și mi-aș clătina capul spre voi. Dar v-aș întări cu gura mea și mișcarea buzelor mele ar retrage mâhnirea voastră. Deși vorbesc, mâhnirea mea nu se retrage, iar dacă mă feresc cu ce sunt ușurat? Dar acum el m-a obosit, tu ai pustiit pe toți ai mei. Și m-ai umplut cu riduri, ceea ce este o mărturie împotriva mea; și slăbiciunea, ridicându-se în mine, aduce mărturie feței mele. Mă sfâșie în furia sa, cel ce mă urăște; scrâșnește din dinții săi asupra mea; dușmanul meu își ascute ochii asupra mea. Au stat cu gurile căscate asupra mea; m-au lovit ocărâtor peste obraz; s-au adunat împotriva mea. Dumnezeu m-a dat celor neevlavioși și m-a dat în mâinile celor stricați. Eram în tihnă, dar el m-a frânt în bucăți; de asemenea m-a luat de gât și m-a rupt în bucăți și m-a făcut ținta lui. Arcașii lui mă încercuiesc, îmi despică rărunchii în bucăți și nu cruță; îmi varsă fierea pe pământ. Mă frânge cu spărtură peste spărtură, aleargă peste mine ca un uriaș. Mi-am cusut haină de sac peste pielea mea și mi-am întinat cornul în țărână. Fața mea este murdărită de plânset și pe pleoapele mele este umbra morții; Deși nu este pentru vreo nedreptate în mâinile mele; de asemenea rugăciunea mea este pură.