Marcu 7
7
Datinile bătrânilor
(Mt. 15:1-20)
1Fariseii și câțiva dintre cărturarii veniți din Ierusalim s-au adunat la El 2și i-au văzut pe unii dintre ucenicii Lui că mâncau#7:2 (2, 5) nt Vezi nota de la 3:20. cu mâinile necurate, adică nespălate. 3Căci fariseii și toți iudeii, păstrând datinile#7:3 nt Peste tot în acest pasaj am tradus termenul παράδοσις cu „datină” pentru a face diferență dintre inutilele datini omenești, impuse de farisei, și tradiția mozaică a cărei legitimitate nu era discutabilă. bătrânilor, nu mănâncă dacă nu-și spală mâinile cu grijă#7:3 nt nc Lit. cu pumnul. Conform obiceiului, mâinile se spălau prin învârtirea pumnului semiînchis în palma celeilalte mâinii, apoi cele două mâini își inversau rolurile. Astfel, în două scurte etape, ambele mâini erau spălate bine, atât în palmă, cât și pe dosul pălmii. Deși, după regulile prevăzute în Mișna, pentru servirea mesei era suficientă spălarea extremității degetelor, prin înmuierea acestora și frecarea lor cu prima falangă a degetului mare, se pare că fariseii practicau spălarea mâinii „cu pumnul”. Vezi Mișna, Yadayim cap.1; BDAG 896, s.v. πυγμή 1.. 4Sau dacă nu se îmbăiază când se întorc de la piață, nu mănâncă. Și sunt multe alte datini pe care le-au primit ca să le țină: spălarea paharelor, a ulcioarelor și a vaselor și a paturilor#7:4 ct Unele mss nu menționează spălarea paturilor. Termenul κλίνη se poate referi și la paturi mobile (saltele sau rogojine). BDAG 549, s.v. κλίνη 1, sugerează că termenul se referă aici la saltelele pe care iudeii stăteau la masă, rezemați pe un cot.. 5Deci#7:5 nt Lit. și. După nota explicativă pe care o dă Marcu în v. 3-4, este nevoie de o conjuncție conclusivă prin care să se reia ideea din v.2., fariseii și cărturarii L-au întrebat: „De ce nu țin ucenicii Tăi tradițiile bătrânilor, ci mănâncă având mâinile necurate?” 6El le-a zis: „Bine a profețit Isaia despre voi, ipocriții#7:6 nt Toate traducerile românești consultate au aici cuvântul „fățarnic/ipocrit” la cazul vocativ: „fățarnicilor” sau „ipocriților”. În textul grecesc, însă, substantivul este la genitiv plural: τῶν ὑποκριτῶν și stă pe lângă pronumele personal „voi” (ὑμων). Ca atare, textul trebuie tradus: „despre voi ipocriții”, nu „despre voi, ipocriților!”. Majoritatea versiunilor englezești traduc corect cazul acestui substantiv., după cum stă scris:
«Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lor este departe de Mine.
7În zadar Mă cinstesc ei,
dând altora, ca învățături, niște porunci ale oamenilor.»#7:7 Is. 29:13.
8Ați părăsit porunca lui Dumnezeu și păziți datina oamenilor.”#7:8 ct Unele mss adaugă: spălarea ulcioarelor și a paharelor și multe alte lucruri ca acestea faceți. 9Apoi le-a zis: „Frumos!#7:9 ne A se observa tonul ironic al lui Isus. Voi dați la o parte porunca lui Dumnezeu, ca să țineți#7:9 ct Unele mss conțin: stabiliți sau întemeiați (Gr. στήσητε). datina voastră! 10Căci Moise a zis: «Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta!»#7:10 Ex. 20:12; Dt. 5:16. și «Cel care-și vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea!»#7:10 Ex. 21:17; Lev. 20:9. 11Voi, însă, spuneți: «Un om poate spune tatălui său sau mamei sale: „Orice s-ar cuveni să primești de la mine este deja korban#7:11 ne Se referă la ceva pus deoparte ca să fie dat lui Dumnezeu sau Templului cândva mai târziu. Până atunci, putea fi păstrat și folosit de cel care a făcut promisiunea. Uneori, fiii care aveau datoria de a-și ajuta părinții nu se achitau de această datorie sub motivul (sau chiar pretextul) că mijloacele cu care i-ar fi putut ajuta sunt deja korban, adică închinate lui Dumnezeu. Tradiția iudaică îi absolvea de datoria pe care o aveau față de părinți. – adică un dar închinat lui Dumnezeu”» – 12și nu-l mai lăsați pe acel om să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa. 13Astfel, voi anulați Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care ați transmis-o mai departe. Și multe lucruri de felul acesta faceți.”
14Și chemând din nou mulțimea la Sine, a început să le zică#7:14 nt Un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul acțiunii, nu pe durata ei.: „Ascultați-Mă toți și înțelegeți! 15Nimic din ceea ce este în afara omului și intră în el nu-l poate întina. Dar lucrurile care ies din om, acelea sunt cele care-l întinează. 16[Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!]”#7:16 ct Întrucât cele mai timpurii și mai importante mss nu conțin textul din v. 16, NA28 îl citează doar în aparatul critic. 17Când a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii au început să-L întrebe#7:17 nt Un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul acțiunii, nu pe durata ei. despre parabolă. 18Și El le-a spus: „Cum, nici voi nu pricepeți? Nu înțelegeți că tot ce intră în om de afară nu-l poate întina? 19Fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar de acolo este dat afară#7:19 nt Lit. iese în hazna. Modificat din rațiuni stilistice..” A spus acestea declarând curate toate bucatele#7:19 nt Lit. curățind toate bucatele.. 20Și le-a mai spus: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează! 21Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, desfrânările, furturile, uciderile, 22adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, nerușinarea, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, nebunia. 23Toate aceste rele ies dinăuntru și-l întinează pe om.”
Credința femeii siro-feniciene
(Mt. 15:21-28)
24S-a ridicat și a plecat de acolo în regiunea Tirului#7:24 ct Unele mss adaugă: și Sidonului.. Și, intrând în casă, n-a vrut să știe nimeni unde este, dar nu a putut să rămână ascuns. 25Căci o femeie care avea o fiică cu un duh necurat, de îndată ce auzise despre El, a venit și s-a aruncat la picioarele Lui#7:25 nt Lit. i-a căzut la picioare. Modificat pentru a arăta că gestul femeii a fost unul intenționat, având ca scop închinarea.. 26Femeia era o grecoaică de origine siro-feniciană și L-a rugat să scoată demonul din fiica ei. 27El i-a zis: „Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței.” 28Dar ea i-a răspuns: „Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mânâncă din firimiturile copiilor!” 29Și El i-a zis: „Pentru răspunsul#7:29 nt Lit. pentru cuvântul acesta. Termenul λόγος, însă, poate fi folosit ca termen generic pentru răspuns, cuvântare, mesaj etc. acesta, du-te! Demonul a ieșit din fiica ta.”#7:29 ne Singurul miracol făcut de Isus la distanță care apare în Evanghelia după Marcu. 30Plecând acasă, ea a găsit-o pe copilă culcată pe pat și demonul ieșise din ea.
Vindecarea unui surdomut
31Plecând din nou din ținuturile Tirului, a trecut prin Sidon spre Marea Galileei, în mijlocul regiunii Decapolis#7:31 nc Sau regiunea celor zece orașe, o regiune care se întinde la E și SE de Marea Galileei. Un singur oraș, Scythopolis, se afla la vest de Iordan.. 32I-au adus un surd care vorbea cu greu și L-au rugat să-Și pună mâna#7:32 ne În actul punerii mâinilor, în Noul Testament mâna apare atât la singular, cât și la plural, neexistând nicio diferență în ce privește scopul sau rezultatul gestului. peste el. 33Luându-l deoparte din mulțime, i-a pus degetele în urechi apoi, scuipând, i-a atins limba.#7:33 ne Gestul lui Isus de a atinge limba unui mut cu saliva Lui, ca și alte gesturi ale Mântuitorului, este greu de înțeles pentru un cititor din secolul XXI. Se pare că Isus a acționat în baza unei credințe populare, atât în mediul greco-roman, cât și în mediul iudaic, că saliva unui sfânt are puteri miraculoase. Vezi Pliniu, Hist. Nat. 28.7; Tacit, Hist. 4.81; Suetoniu, Vespasianus 7. Pentru mediul iudaic, vezi Strack-Billerbeck, Kommentar, I 627f. și II, 15f. 34Apoi, privind spre cer, a suspinat și a zis: „Effata!”#7:34 ne Cuvânt de origine aramaică, tradus în greacă pentru destinatarii evangheliei., care înseamnă „Deschide-te!” 35[Îndată]#7:35 ct Unele mss nu conțin acest cuvânt. i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba#7:35 nt Lit. legătura limbii. și a început să vorbească deslușit. 36Isus#7:36 nt Lit. El. Am introdus aici referentul (Isus) pentru claritate, mai ales că numele lui Isus nu apare deloc în textul grecesc al acestui capitol. le-a poruncit să nu spună nimănui, dar, cu cât le poruncea, cu atât vesteau mai mult. 37Fiind uimiți peste măsură, ei ziceau: „Toate le-a făcut bine! Chiar și pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească.”
Selectat acum:
Marcu 7: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
