Ioan 5
5
Al treilea semn: Vindecarea de la scăldătoarea Betezda
1După acestea, a avut loc o sărbătoare#5:1 ct În unele mss, substantivul sărbătoare este articulat: sărbătoarea. În acest caz, este aproape cert că sărbătoarea la care se face referire este Paștele. a iudeilor și Isus S-a suit la Ierusalim. 2În Ierusalim, la Poarta Oilor, se află o scăldătoare numită în evreiește#5:2 nt Mai precis, în aramaică. Betezda#5:2 ct Unele mss conțin: Betzata (Casa măslinelor). Alte variante găsite în mss includ: Bezata, Belzeta, Betsaida, Bedsaida, Bessaida. Numele Betezda, care se bucură de cea mai bună atestare, înseamnă Casa îndurării., care are cinci porticuri#5:2 După toate probabilitățile, scăldătoarea Betezda (actualmente complexul Sf. Anna) avea două bazine mari, de formă trapezoidală, cu laturile de la capete de 49,5m, respectiv 66m, iar lungimea de 94,5m. Cele cinci porticuri erau amenajate după cum urmează: 4 porticuri pe cele 4 laturi care cuprindeau ambele bazine și 1 portic așezat între cele două bazine.. 3În acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi și paralitici#5:3 ct Unele mss adaugă: așteptând mișcarea apei (v. 3b).. 4[Căci un înger se cobora din când în când în scăldătoare și tulbura apa. Cel care intra primul după tulburarea apei se vindeca de orice boală ar fi avut.]#5:4 ct Cele mai timpurii și importante mss nu conțin v. 4. Ediția NA28 conține versetul într-o notă de subsol. 5Se afla acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani. 6Văzându-l zăcând și știind că era așa de multă vreme, Isus i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?” 7Bolnavul I-a răspuns: „Domnule, nu am pe nimeni ca să mă arunce în scăldătoare când este tulburată apa și, până să merg eu, coboară un altul înaintea mea”. 8Isus i-a zis: „Ridică-te, ia-ți patul#5:8 nt Termenul grecesc este κράβαττος, targă (sau „patul săracului”, BDAG 563, s.v.) și este diferit de termenul κλίνη, folosit de Matei și Luca în episodul cu un alt paralitic (Mt. 9:2,6; Lc. 5:18), termen care se referă la o saltea, rogojină sau la un pat portabil (BDAG 549, s.v. 1 și 2). și umblă!” 9Îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat patul și a început să umble#5:9 nt Gr. περιεπάτει, un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul acțiunii..
Ziua aceea era o zi de sabat. 10Iudeii îi ziceau celui care fusese vindecat: „Este sabat și nu-ți este permis să-ți duci patul!” 11Dar el le-a răspuns: „Cel care m-a făcut sănătos, acela mi-a zis: «Ia-ți patul și umblă!»” 12Ei l-au întrebat: „Cine este cel care ți-a spus «Ia-ți patul#5:12 ct Cele mai timpurii și mai importante mss omit cuvântul pat și conțin, deci, lecțiunea: «Ia-ți și umblă!» Am inserat cuvântul pat pentru claritate. și umblă!»?” 13Cel ce fusese vindecat nu știa cine este, căci Isus S-a tras deoparte, fiind multă lume în acel loc. 14După aceea, Isus l-a găsit în Templu și i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos! Să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva și mai rău!” 15Omul s-a dus și i-a înștiințat pe iudei că Isus este Cel care l-a făcut sănătos. 16De aceea iudeii Îl persecutau pe Isus#5:16 ct Unele mss adaugă: și căutau să-L ucidă., fiindcă făcea aceste lucruri#5:16 nt Pluralul pare să indice faptul că Isus a făcut mai multe vindecări în zilele de Sabat (vezi și In. 9:14; cf. 20:30). în ziua de sabat. 17Dar [Isus]#5:17 ct Cele mai multe mss, dar nu și cele mai importante, conțin numele Isus. Incertitudinea cu privire la forma textului originar este marcată printr-o paranteză dreaptă. le-a răspuns: „Tatăl Meu lucrează până acum#5:17 ne Ideea este că, în providența Lui, Dumnezeu lucrează și în zi de sabat, o concluzie la care au ajuns și unii rabini contemporani cu Isus. Simplul fapt că oamenii se nășteau și mureau și în zi de sabat era o confirmare a activității permanente a lui Dumnezeu., deci lucrez și Eu!” 18De aceea, iudeii căutau și mai mult să-L ucidă, nu doar pentru că nu ținea sabatul, ci și pentru că Îl numea pe Dumnezeu Tatăl Lui, făcându-Se astfel egalul lui Dumnezeu.
Autoritatea Fiului
19Așadar, Isus le-a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face de la Sine nimic, dacă nu L-ar vedea pe Tatăl făcând, căci tot ce face Tatăl#5:19 nt Lit. căci tot ce face Acela… Modificat pentru claritate și o exprimare reverențioasă., face și Fiul întocmai. 20Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și-I arată toate lucrurile pe care le face. Și-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă mirați. 21După cum Tatăl învie morții și dă viață, tot la fel dă și Fiul viață celor cărora vrea El. 22Căci Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului, 23ca toți să-L cinstească pe Fiul, după cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu-L cinstește pe Fiul nu-L cinstește pe Tatăl care L-a trimis. 24Adevărat, adevărat vă spun că cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. 25Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul și acum este acel ceas, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce-L vor auzi vor trăi. 26Căci, după cum Tatăl are viață în El Însuși, tot așa a dat și Fiului să aibă viață în Sine. 27Și I-a dat autoritate să facă judecată, pentru că este Fiu al Omului. 28Nu vă mirați de lucrul acesta, pentru că vine ceasul în care toți cei din morminte vor auzi glasul Lui 29și vor ieși afară la înviere: cei care au făcut binele, pentru viață, iar cei care au făcut răul, pentru judecată#5:29 nt Sau cei care au făcut binele, pentru învierea vieții, iar cei care au făcut răul, pentru învierea judecății..
30Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi. Eu judec după cum aud și judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.
Mărturia despre Fiul
31Dacă eu depun mărturie despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată#5:31 nt Sau demnă de crezare, în sensul că mărturia despre sine nu este valabilă din punct de vedere legal.. 32Este un Altul#5:32 ne Că acest „altul” este Dumnezeu (și de aceea este scris cu majusculă), și nu Ioan Botezătorul, reiese din v. 34 și 37. care depune mărturie despre Mine și știu că mărturia pe care o depune El despre Mine este adevărată. 33Voi ați trimis mesageri#5:33 nt Vezi In. 3:26 ș.urm. la Ioan și el a depus mărturie pentru adevăr. 34Dar nu de la un om primesc Eu mărturia, ci spun toate acestea#5:34 nt Pentru ca propoziția să fie inteligibilă, pronumele demonstrativ „acestea” trebuie să stea pe lângă un substantiv sau adjectiv care să-l determine. Soluția de a completa acest gol prin introducerea cuvântului lucruri nu este una fericită, întrucât referentul pronumelui „acestea” este, deseori, altceva decât un lucru. Mai potrivită ni s-a părut ideea de a adăuga adjectivul toate. Exemple: Dacă știți toate acestea… (13:17); cu verbul a spune… (5:34; 14:25; 15:11; 16:1, 4, 6, 25, 33; 17:1, 13; 18:1); Vă vor face toate acestea… (16:3); etc. ca voi să fiți mântuiți. 35Ioan#5:35 nt Pronumele demonstrativ ἐκεῖνος, acela, a fost înlocuit cu referentul gramatical, pentru claritate. era făclia care ardea și lumina și voi ați vrut să vă veseliți pentru scurtă vreme#5:35 nt Lit. pentru un ceas, un idiom pentru o perioadă scurtă de timp. la lumina lui. 36Dar mărturia pe care o am Eu este mai mare decât cea a lui Ioan. Căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le împlinesc, tocmai lucrările pe care le fac, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. 37Și Cel care M-a trimis, adică Tatăl, a mărturisit despre Mine. Voi n-ați auzit niciodată glasul Lui și nici înfățișarea nu I-ați văzut-o. 38Și cuvântul Lui nu rămâne în voi, fiindcă nu credeți în Acela pe care L-a trimis El. 39Voi cercetați Scripturile#5:39 nt Sau Cercetați Scripturile …!, un imperativ. În limba greacă, prezentul indicativ are, de regulă, aceeași formă cu imperativul prezent. întrucât considerați că în ele aveți viață veșnică#5:39 ne Posibil, o aluzie la legătura pe care o făceau rabinii între păzirea Legii și dobândirea vieții veșnice. De ex., în Pirqe Avot 2:8 se afirmă: „Cel care și-a însușit cuvintele Legii, și-a asigurat viața lumii ce urmează să vină.” La fel, în Pirqe Avot 6:7 – „Mare este Legea, fiindcă ea conferă celor care o păzesc viață în această lume și în lumea viitoare.”, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine. 40Dar nu vreți să veniți la Mine ca să aveți viață!
41Slavă de la oameni nu primesc, 42dar vă cunosc: știu că n-aveți în voi dragoste pentru Dumnezeu#5:42 ne Gr. τὴν ἀγάπην τοῦ Θεοῦ, dragostea lui Dumnezeu. Sintagma este interpretată aici ca un genitiv obiectiv (dragoste pentru Dumnezeu), obiectul dragostei fiind Dumnezeu. Gramatical, este posibil să avem și un genitiv subiectiv (dragostea lui Dumnezeu față de om) dar, în context, genitivul obiectiv are mai mult sens.. 43Eu am venit în Numele Tatălui Meu și nu Mă primiți! Dacă ar fi să vină altul în numele lui însuși, pe acela l-ați primi! 44Cum puteți crede voi, care vă dați#5:44 nt Lit. care primiți. Modificat din rațiuni stilistice. slavă#5:44 nt În sensul de cinste, onoare. unii altora, iar slava ce vine de la Singurul Dumnezeu#5:44 ct Unele mss importante omit cuvântul Dumnezeu. n-o căutați? 45Să nu credeți că Eu vă voi acuza înaintea Tatălui. Moise, în care v-ați pus nădejdea, este cel care vă acuză. 46Căci, dacă ați fi crezut în Moise, ați fi crezut și în Mine, fiindcă despre Mine a scris el! 47Dar, dacă nu credeți în cele scrise de el, cum veți crede în cuvintele Mele?”
Selectat acum:
Ioan 5: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
