Faptele apostolilor 12
12
Omorârea lui Iacov și întemnițarea lui Petru
1În vremea aceea, regele Irod#12:1 nc Este vorba de Irod Agripa I, nepotul lui Irod cel Mare și fiul lui Aristobulus IV, care a fost tetrarh peste Galileea și Pereea începând cu anul 39 d.Cr. În anul 41 d.Cr., odată cu asasinarea lui Caligula și urcarea lui Claudiu pe tronul imperiului, Irod Agripa I primește de la acesta conducerea Iudeei. Moare de o moarte năpraznică în anul 44, în Cezareea, în timpul unor jocuri dedicate prietenului său, împăratul Claudiu. Fiul său, Agripa II, este menționat de Luca în Faptele Apostolilor cu numele de Agripa (Fa. 25:13 – 26:32). a pus mâna pe unii din biserică pentru a le face rău. 2L-a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. 3Văzând că este pe placul iudeilor, a hotărât să-l aresteze și pe Petru. Era în zilele Azimelor#12:3 nc În conformitate cu Lev. 23:5-6, Sărbătoarea Azimelor începe pe 15 Nissan, a doua zi după Paște, și durează 7 zile. În evangheliile sinoptice, Paștele și Sărbătoarea Azimelor sunt luate împreună, astfel că mielul pascal este jertfit „în prima zi a Azimelor” (vezi Mt. 26:17; Mc. 14:12; Lc. 22:1, 7).. 4După ce l-au prins, l-au aruncat în închisoare, dându-l în paza a patru grupe de câte patru soldați fiecare, cu intenția ca după Paște să-l aducă înaintea poporului. 5Așadar, Petru era ținut în închisoare. Biserica, însă, se ruga cu ardoare lui Dumnezeu pentru el.
Petru eliberat din închisoare
6În noaptea de dinaintea zilei în care Irod urma să-l scoată înaintea poporului#12:6 nt Adăugirea repetă informația din v. 4., Petru dormea între doi soldați, legat cu două lanțuri, iar în fața ușii, niște gardieni păzeau închisoarea. 7Și iată că un înger al Domnului a stat în picioare și o lumină a strălucit în celulă. Lovindu-l pe Petru în coastă, el l-a trezit și i-a zis: „Ridică-te în grabă!” Și lanțurile i-au căzut de la mâini. 8Îngerul i-a zis: „Încinge-te și încalță-ți sandalele!” El a făcut întocmai. Și i-a mai zis: „Pune-ți mantaua pe tine și urmează-mă!” 9Ieșind, Petru îl urma fără să știe#12:9 nt Lit. și nu a știut. Din rațiuni stilistice, verbul la timpul mai mult ca perfect a fost tradus printr-un verb la conjunctiv. dacă ceea ce se întâmpla prin înger era real; credea că are o vedenie. 10După ce au trecut de prima și de a doua strajă, au ajuns la poarta de fier care dădea spre cetate și ea li s-a deschis singură. Ieșind, au luat-o pe o stradă și imediat îngerul a plecat de la el. 11Petru, venindu-și în fire, a zis: „Știu acum cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a scăpat din mâna lui Irod și de la tot ce se aștepta#12:11 nt Lit. de la toată așteptarea. Modificat pentru o exprimare corectă în limba română. poporul iudeilor.” 12Înțelegând cele întâmplate, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, numit și Marcu, unde erau adunați mulți și se rugau. 13După ce a bătut la ușa porții, a venit o servitoare cu numele Roda ca să răspundă#12:13 nt Lit. ca să asculte cu atenție. Thayer arată că verbul ὑπακούω are aici sensul de „a veni să asculte cine este la ușă”, o datorie a portarilor înainte de a deschide ușa (TGELNT, p. 638, s.v. ὑπακούω 1). Vezi și BDAG 1029, s.v. 3.. 14Cunoscând glasul lui Petru, de bucurie nu i-a deschis poarta, ci, alergând înăuntru, a anunțat că Petru stă în fața porții. 15„Ți-ai pierdut mințile!#12:15 nt Sau Ești nebună!, Delirezi! (TGL, μαίνομαι s.v.; BDAG 610, s.v.).” i-au zis ei. Dar ea insista că așa este. Ei, însă, ziceau: „Este îngerul lui!” 16Petru continua să bată. Când i-au deschis, l-au văzut și au rămas uimiți. 17Făcându-le semn cu mâna să tacă, le-a povestit cum l-a scos Domnul din închisoare. Apoi le-a zis: „Faceți de cunoscut aceste lucruri lui Iacov și fraților!” Și, ieșind, a plecat într-un alt loc.
18Când s-a făcut ziuă, nu mică a fost agitația printre soldați: „Oare ce s-a întâmplat#12:18 nt Lit. Oare ce s-a făcut Petru? cu Petru?” 19Irod, după ce l-a căutat și nu l-a găsit și după ce i-a interogat și pe gardieni, a poruncit ca aceștia să fie uciși. Apoi a coborât din Iudeea în Cezareea și a rămas acolo.
Moartea lui Irod
20Irod era foarte supărat pe locuitorii Tirului și ai Sidonului. Toți au venit la el într-un gând și, după ce l-au câștigat de partea lor pe Blastus, care răspundea de dormitorul regelui, au cerut pace, pentru că țara lor se aproviziona din cea a regelui. 21În ziua stabilită, Irod, după ce s-a îmbrăcat în veșmânt regesc și s-a așezat pe tron, le-a ținut o cuvântare. 22Poporul a început să strige: „Este glasul lui Dumnezeu, nu al unui om!” 23Îndată l-a lovit un înger al Domnului pentru că nu dăduse slava#12:23 nt Substantivul slava este articulat, ceea ce înseamnă că Irod și-a însușit slava care nu era a lui, ci a lui Dumnezeu. lui Dumnezeu. Și și-a dat suflarea, fiind mâncat de viermi.
24Dar Cuvântul Domnului creștea și se înmulțea#12:24 nt Expresia „creștea și se înmulțea” a fost tradusă literal, întrucât Cuvântul Domnului este văzut aici ca o sămânță care, pusă în pământ (prin actul predicării), crește (se extinde teritorial) și se înmulțește (aduce pe mulți la credință). Avem aici o posibilă aluzie la Pilda semănătorului (Lc. 8:1-14). Expresia „creștea și se înmulțea” apare și în Fa. 7:17, dar acolo cu privire la poporul Israel în Egipt.. 25Barnaba și Saul, după ce și-au îndeplinit misiunea, s-au întors din#12:25 ct Textul critic NA28 conține prepoziția εἰς, în, la, care apare în cele mai bune mss. Majoritatea mss, însă, conțin ori prepoziția ἀπό, de la, ori ἐκ, din, ceea ce se potrivește cu ultima informație despre Saul și Barnaba din 11:30, care îi plasează pe cei doi apostoli în Ierusalim. Ierusalim luându-l cu ei pe Ioan, numit și Marcu.
Selectat acum:
Faptele apostolilor 12: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
