Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu. Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său. Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat. Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
„Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israél,
pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
și ne-a înălțat o putere de mântuire
în casa lui Davíd, slujitorul său,
precum a promis
prin gura sfinților săi profeți
care au fost din vechime,
să ne mântuiască de dușmanii noștri
și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
Astfel a arătat îndurare
față de părinții noștri,
și-și aduce aminte
de legământul său cel sfânt.
De jurământul pe care l-a făcut
lui Abrahám, părintele nostru,
că ne va dărui [harul]
ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri,
să-i slujim fără teamă,
în sfințenie și dreptate, sub privirea lui,
în toate zilele [vieții] noastre.
Iar tu, copile,
profet al Celui Preaînalt te vei chema:
căci vei merge înaintea Domnului
să pregătești căile sale,
pentru a da poporului său știința mântuirii
întru iertarea păcatelor,
prin iubirea îndurătoare
a Dumnezeului nostru
cu care ne va vizita
Cel care Răsare din înălțime,
ca să-i lumineze pe cei ce se află
în întuneric și în umbra morții
și să îndrepte pașii noștri
pe calea păcii”.
Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.