Ieremia 44
44
Ultima misiune a lui Ieremía#44,0 Capitolul (în LXX, este cap. 51,1-30) prezintă ultimul act al slujirii profetice a lui Ieremía printre conaționalii săi care erau în Egipt. Ocazia îi este oferită de „o adunare mare” (Ier 44,15) la care participă evreii rezidenți în diferite localități, imigrați în Egipt. Textul nu specifică scopul acestei adunări; redă numai intervenția profetului, care obligă prin promisiuni și amenințări acest rest al lui Iùda să se mențină fidel față de alianță și reacția provocată de această intervenție. Probabil, profetul nu s-a aflat niciodată în fața unui refuz atât de explicit al cuvântului său și a unei justificări atât de îndrăznețe a cultului idolatric pe care poporul nu vrea să-l părăsească. Este ultimul act al pătimirii lui Ieremía, care îl vede refuzat pe Dumnezeul său, și acest „rest al lui Iùda” îndepărtându-se complet de alianță. Ținând cont de localitățile menționate în v. 1, este posibil ca acest oracol să fi fost adresat doar diasporei ebraice din Delta Nilului.
1Cuvântul care a fost către Ieremía cu privire la toți iudeii care locuiau în țara Egiptului, care locuiau la Migdól#44,1 Se află la est de Tàfnis, iar identificarea lui cu localități actuale rămâne nesigură., la Tahpanhés, la Nof#44,1 Sau Memfis (Ier 2,16). și în ținutul Patrós#44,1 Înseamnă „Ținutul din Sud” și se referă la Egiptul de Sus.:
2Așa vorbește Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: „Voi ați văzut tot răul pe care l-am făcut să vină asupra Ierusalímului și asupra tututor cetăților lui Iúda; iată, ele sunt astăzi un pustiu și nu este nimeni care să locuiască în ele! 3[Aceasta] este din cauza răutății lor pe care au făcut-o ca să mă mânie, mergând să ardă tămâie și să slujească altor dumnezei pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici voi și nici părinții voștri. 4I-am trimis la voi pe toți slujitorii mei, profeții, i-am trezit și i-am trimis să vă spună: «Nu faceți lucrul acesta abominábil pe care eu îl urăsc!». 5Dar ei nu au vrut să asculte și nu și-au plecat urechea; nu s-au întors de la răutatea lor ca să nu ardă tămâie altor dumnezei. 6Mi-am revărsat furia și mânia mea s-a aprins împotriva cetăților lui Iúda și împotriva străzilor din Ierusalím și au ajuns un pustiu și o ruină, cum este astăzi. 7Acum, așa vorbește Domnul Dumnezeul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: «De ce faceți un rău așa de mare pentru sufletele voastre, ca să fie nimiciți dintre voi bărbat și femeie, copil și sugar din mijlocul lui Iúda, ca să nu mai rămână la voi niciun rest? 8De ce mă mâniați prin lucrările mâinilor voastre, arzând tămâie altor dumnezei în țara Egiptului, unde ați venit să locuiți ca străini, ca să fiți nimiciți și să deveniți de blestem și ocară printre toate neamurile pământului? 9Ați uitat de răutățile părinților voștri, de răutățile regilor lui Iúda, de răutățile femeilor lor, de răutățile voastre, de răutățile femeilor voastre care au fost făcute în țara lui Iúda și pe străzile Ierusalímului. 10Ei nu au avut remușcări până în ziua de azi, nu s-au temut și nu au umblat după legea mea și după hotărârile mele pe care le-am pus înaintea voastră și înaintea părinților voștri». 11De aceea, așa vorbește Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: «Iată, eu îmi întorc fața împotriva voastră spre rău, ca să nimicesc întregul Iúda! 12Voi lua restul lui Iúda care a decis#44,12 Lit.: „care și-a pus fața”. să meargă în țara Egiptului ca să locuiască acolo ca străin și se vor sfârși toți în țara Egiptului; vor cădea de sabie și de foamete, se vor sfârși de la cel mai mic până la cel mai mare; vor muri de sabie și de foame și vor fi obiect de dispreț, de groază, de blestem și de ocară. 13Îi voi pedepsi pe cei care locuiesc în țara Egiptului, așa cum am pedepsit Ierusalímul, cu sabie, foamete și ciumă. 14Nu va fi nimeni care să scape și să supraviețuiască din restul lui Iúda care a venit în țara Egiptului ca să locuiască acolo ca străin și ca să se întoarcă în țara lui Iúda, spre care își înalță sufletul lor să se întoarcă și să locuiască acolo, pentru că nu se vor întoarce decât cei care vor scăpa»”.
15Atunci i-au răspuns lui Ieremía toți bărbații care știau că femeile lor ardeau tămâie altor dumnezei și toate femeile care stăteau într-o adunare mare și tot poporul care locuia în țara Egiptului, la Patrós#44,15 Nu înseamnă că adunarea a avut loc la Patros, ci că refuzul cel mai hotărât împotriva profetului venea din partea iudeilor care locuiau în acea regiune., zicând: 16„Cât despre cuvântul pe care ni l-ai spus în numele Domnului, nu te vom asculta. 17Ci vrem să facem orice lucru care a ieșit din gura noastră: să ardem tămâie reginei cerului#44,17 Este vorba de Iștàr. Turtele făcute în cinstea ei (cf. Ier 44,19) o reprezentau pe zeița nudă., să vărsăm pentru ea libații așa cum am făcut noi, părinții noștri, regii noștri și căpeteniile noastre în cetățile lui Iúda și pe străzile Ierusalímului; atunci ne săturam de pâine, ne era bine și rău nu am văzut. 18Dar de când am încetat să ardem tămâie reginei cerului și să vărsăm pentru ea libații, ne lipsesc toate și ne sfârșim de sabie și de foamete. 19Dacă noi ardem tămâie reginei cerului și vărsăm pentru ea libații, oare fără soții noștri am făcut pentru ea turte cu imaginea ei sau am vărsat pentru ea libații?”#44,19 Femeile pretind că-și justifică cultul idolatric în baza legii mozaice; după Num 30,6-17, femeia trebuia să aibă consensul tatălui sau al soțului pentru ca voturile ei să fie valabile..
20Ieremía a zis întregului popor, bărbaților, femeilor și întregului popor care îi dăduseră acest răspuns: 21„Oare nu de tămâia pe care ați ars-o în cetățile lui Iúda și pe străzile Ierusalímului voi, părinții voștri, regii voștri, căpeteniile voastre și poporul țării și-a amintit Domnul și s-a urcat la inima lui? 22Domnul nu a mai putut să suporte răutatea faptelor voastre, lucrurile abominábile pe care le-ați făcut și țara voastră a devenit un pustiu, o ruină și blestem și nu este nimeni care s-o locuiască, așa cum este astăzi. 23Din cauză că ați ars tămâie și ați păcătuit împotriva Domnului, din cauză că nu ați ascultat de glasul Domnului și nu ați umblat după legea lui, după hotărârile lui și după mărturiile lui, de aceea a chemat asupra voastră acest rău, cum este astăzi”. 24Ieremía a zis întregului popor și tuturor femeilor: „Ascultați cuvântul Domnului, voi toți cei ai lui Iúda care sunteți în țara Egiptului! 25Așa vorbește Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: «Voi și soțiile voastre ați spus cu gura voastră și ați împlinit cu mâinile voastre: ‹Vrem să ducem la îndeplinire voturile pe care le-am făcut ca să ardem tămâie reginei cerului și să vărsăm pentru ea libații›. Da, veți împlini voturile voastre. Da, veți duce la îndeplinire voturile voastre». 26De aceea, ascultați cuvântul Domnului, voi toți cei ai lui Iúda care locuiți în țara Egiptului: «Iată, am jurat pe numele meu cel mare, spune Domnul, că nu va mai fi chemat numele meu de gura niciunui om din Iúda care este în toată țara Egiptului, spunând: ‹Viu este Domnul Dumnezeu›! 27Iată, eu voi veghea asupra lor spre rău, nu spre bine! Se vor sfârși toți oamenii lui Iúda care sunt în țara Egiptului de sabie și de foamete, până la terminarea lor. 28Cei care vor scăpa de sabie se vor întoarce din țara Egiptului în țara lui Iúda puțini la număr. Și va ști tot restul lui Iúda care a venit în țara Egiptului ca să locuiască acolo ca străin cuvântul cui s-a împlinit: al meu sau al lor.
29Acesta va fi pentru voi semnul#44,29 Semnul este destinul Faraònului Hofrà, anunțat în acest oracol și asemănat cu soarta lui Sedecía. Întrucât în momentul invaziei babiloniene în Egipt (569/568 î.C.) se afla pe tron Faraònul Amàsis, dușmanii în mâinile cărora va fi dat Hofrà trebuie să fi fost Amàsis, și urmașii lui care l-au detronat și care, dacă nu l-au ucis, l-au ținut cu siguranță prizonier. Întrucât oracolul nu este datat, ar fi putut fi pronunțat între 596-569 î.C. – oracolul Domnului –: vă voi pedepsi în locul acesta ca să știți că se vor împlini cuvintele mele împotriva voastră spre rău». 30Așa vorbește Domnul: «Iată, îl voi da pe Faraònul Hofrá, regele Egiptului, în mâna dușmanilor lui și în mâna celor care caută viața lui, așa cum l-am dat pe Sedecía, regele lui Iúda, în mâna lui Nabucodonosór, regele Babilónului, dușmanul lui și cel care căuta viața lui»”. #35,1 #46,14 #44,8; 11,10.17; 19,4 #35,15; 2Cr 36,15 #44,22; 6,15; 7,10; Ez,8,6 #7,26; 18,8 #7,20; 36,7 #44,22-23 #Abd 2,10 #Lam 2,11; 4,4 #1,16; 26,6-7 #21,10 #27,13 #44,3.8.21.23 #6,17 #2,31; 5,23; Ps 50,17 #Os 2,7 #44,25 #1Mac 1,11 #11,13 #15,6 #44,4 #9,9-10 #1,16 #3,25 #25,18 #44,26 #44,17; 7,18; Sof 1,5 #2,4 #31,258 #51,50; Is 11,11; 27,13; Ez 6,8 #2Rg 19,29 #46,26 #39,5
Selectat acum:
Ieremia 44: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași