Geneza 30
30
b) Fii Bílhăi
1Când a văzut Rahéla că nu i-a născut lui Iacób, a început a o invidia pe sora sa și i-a zis lui Iacób: „Dă-mi copii, iar de nu, voi muri!”. 2Iacób s-a mâniat pe Rahéla și a zis: „Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, care a împiedicat [sânul] tău să rodească?”. 3Ea a zis: „Iat-o pe servitoarea mea Bílha! Intră la ea și ea va naște pe genunchii mei și de la ea voi avea și eu copii!”#30,3 Pentru a semnifica adopția, cel adoptat era pus pe genunchii celui care adopta. Cu privire la oferirea sclavei de către soție soțului, cf. Gen 16.. 4Și i-a dat-o pe Bílha, servitoarea ei, ca femeie și Iacób a intrat la ea. 5Bílha a zămislit și i-a născut lui Iacób un fiu. 6Rahéla a zis: „Mi-a făcut Dumnezeu dreptate și mi-a auzit glasul și mi-a dăruit un fiu”. De aceea, i-a pus numele Dan#30,6 Numele Dan se înrudește cu verbul „Dîn”, care înseamnă „a judeca în favoarea cuiva, a face dreptate”.. 7Bílha, servitoarea Rahélei, a zămislit din nou și i-a născut un al doilea fiu lui Iacób. 8Rahéla a zis: „Am luptat luptele lui Dumnezeu împotriva surorii mele și am biruit”#30,8 Lit.: „am putut”. TOB derivă semnificația cuvântului „lupte” de la „Pātîl”, care înseamnă „fir împletit, legătură”. Exclamația Rahèlei, în cazul acesta, pare să facă aluzie la luptele purtate în comun de triburile legate de Lea și triburile legate de Rahèla înaintea cuceririi Canaànului.. Și i-a pus numele Neftáli#30,8 Numele „Neftàli” se înrudește cu verbul „Pātal”, care înseamnă „a lupta”. Luptele lui Dumnezeu în sens de superlativ: „lupte foarte mari”. Numele ar putea veni și de la „nepet”, care înseamnă „colină” cu sensul de locuitor al colinelor..
c) Fiii Zílpei
9Léa, văzând că a încetat să nască, a luat-o pe Zilpá, servitoarea sa, și a dat-o lui Iacób de femeie. 10Zilpá, servitoarea Léei, i-a născut lui Iacób un fiu. 11A zis Léa: „Cu noroc!”. Și i-a pus numele Gad#30,11 În ebraică, „gāḏ” înseamnă „noroc”.. 12Zilpá, servitoarea Léei, i-a născut un al doilea fiu lui Iacób. 13Și Léa a zis: „Ce fericită sunt, căci femeile mă vor numi fericită”. Și i-a pus numele Așér#30,13 În ebraică, „ʾāšēr” înseamnă „fericit”: cf. Ps 1,1; 32,1-2; 112,1. Cuvintele Leei pot fi comparate cu cele ale Mariei din Magnificat (Lc 1,48), cu deosebirea că Lea va fi numită fericită de toate femeile, pe când Maria va fi numită fericită de toate popoarele..
c) Léa naște alți fii
14Rubén a mers în zilele seceratului grâului și a găsit mandragore#30,14 Mandragora este o plantă din familia solÀnaceelor. Crește în Africa de Nord, Asia Occidentală, Europa de Sud, până în Himalaia. Planta are flori de culoare violet și fructe galbene. Fructul, care arată ca o roșie, ajunge la maturitate în martie-aprilie și are un parfum deosebit (Ct 7,14). Renumită pentru virtuțile ei afrodiziace, crește până la 30 cm înălțime. Rădăcina are forma unui cartof, dar adesea e antropomorfă, de unde legendele născute în jurul ei. Extragerea rădăcinii este foarte dificilă, întrucât micile ramificații pot ajunge până la 1 m adâncime. Grecii o numeau planta lui „Circe”. Numele ei ebraic, „dōḏayîm”, este înrudit cu substantivul „dōḏ”, „iubit”, „Dōḏî”, „iubitul meu”, și „dōḏîm”, „iubire”. În folclorul românesc, mătrăguna e materia unor descântece de dragoste menite să faciliteze măritișul. Ca plantă medicinală, e cunoscută sub numele de „Antropa Belladonna”; în doze mari, poate fi nocivă. Plasată în contextul rivalității acerbe dintre cele două femei, episodul din v. 14-16 reprezintă o inserție folclorică a încercării de a oferi o explicație aparte, savuroasă, pentru nașterea lui Iosíf. Totuși, adevărata explicație este pusă, până la urmă, tot pe seama lui Dumnezeu: cf. Gen 30,22. pe câmp și le-a adus Léei, mama sa. Atunci Rahéla a zis Léei: „Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău!”. 15Ea i-a răspuns: „Nu-ți ajunge că mi-ai luat bărbatul? Vrei să iei și mandragorele fiului meu?”. Și Rahéla a zis: „Ei, bine! Poate să se culce cu tine la noapte, în schimbul mandragorelor fiului tău”. 16Seara, pe când se întorcea Iacób de la câmp, Léa i-a ieșit în întâmpinare și a zis: „La mine vei intra, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu”. Și el s-a culcat cu ea în noaptea aceea. 17Dumnezeu a ascultat-o pe Léa. Ea a zămislit și i-a născut lui Iacób al cincilea fiu. 18Léa a zis: „Mie mi-a dat răsplată Dumnezeu, pentru că i-am dat-o pe servitoarea mea soțului meu”. Și i-a pus numele Isahár#30,18 Numele „Issahar” înseamnă „răsplată”. Evocă verbul „sāḵar”, care înseamnă „a depune garanție, a dobândi”.. 19Léa a zămislit iarăși și i-a născut un al șaselea fiu lui Iacób. 20Léa a zis: „Dumnezeu mi-a dăruit un dar bun! De data aceasta, soțul meu mă va onora, căci i-am născut șase fii”. Și i-a pus numele Zabulón#30,20 Numele este pus în relație cu verbul „zāḇal”, „a înălța”, „a onora”, „a susține”. Numele înseamnă „principe”.. 21După aceea a născut o fată și i-a pus numele Diná#30,21 Dina este cel de-al șaptelea copil al Lèei. Astfel, Lea are un număr de copii care exprimă perfecțiunea. În text nu este o etimologie a numelui Dínei, însă numele este în legătură cu „judecata”. În ambientul mesopotamian, și femeile aveau o parte de moștenire. Iacòb a mai avut și alte fiice despre care nu se vorbește aici (cf. Gen 37,35; 46,7.15)..
d) Fiul Rahélei
22Dumnezeu și-a adus aminte de Rahéla; a ascultat-o Dumnezeu și i-a deschis sânul. 23Ea a zămislit și a născut un fiu și a zis: „A adunat Dumnezeu ocara [de la] mine!”. 24Și i-a pus numele Iosíf#30,24 Etimologia elohistă: „āsap̄”, „a îndepărta, a lua”, și etimologia iahvistă de la verbul „yāsap̄”, care înseamnă „a adăuga, a spori”., zicând: „Domnul să-mi mai dea un alt fiu!”#30,24 Afirmația Rahèlei anticipă nașterea lui Beniamín (Gen 35,16-18)..
Iacób își sporește averile
25După ce Rahéla l-a născut pe Iosíf, Iacób i-a zis lui Lában: „Lasă-mă să mă duc la locul meu și în țara mea! 26Dă-mi soțiile și copiii mei pentru care ți-am slujit și voi pleca, căci tu știi slujirea pe care ți-am făcut-o!”. 27Lában i-a zis: „Dacă am aflat har în ochii tăi […]#30,27 Întreruperea frazei se poate explica prin întâlnirea a două tradiții: cea iahvistă și cea elohistă., am cunoscut prin semne#30,27 „Am cunoscut prin divinație”. Verbul „nāḥaš” are sensul de „a ghici”. Probabil că cei care-i dau acest sens gândesc că Làban, pe jumătate păgân, ar fi descoperit prin ghicitură, prin vis sau viziune că în viitor va fi prosper datorită prezenței nepotului său. Unii preferă să traducă: „m-am îmbogățit”, făcând o paralelă cu verbul acadian „nāḥašu”, care înseamnă „a prospera, a avea din abundență”. că Domnul m-a binecuvântat datorită ție”#30,27 LXX are: „prin venirea ta”.. 28Și a spus: „Hotărăște ce plată vrei și ți-o voi da!”. 29I-a zis: „Tu știi cum ți-am slujit și ce a devenit turma ta datorită mie; 30căci puținul pe care-l aveai înainte de venirea mea s-a extins mult și Domnul te-a binecuvântat cu fiecare pas al meu. Dar acum, când am să fac și eu [ceva] pentru casa mea?”. 31Și a zis: „Ce să-ți dau?”. Și Iacób a răspuns: „Nu-mi vei da nimic. De vei face însă ce-ți voi spune, îți voi paște turma și o voi păzi.
32Voi trece astăzi prin toată turma ta să pun deoparte din ea orice oaie brumărie și bălțată și toate oile negre [între miei] și caprele bălțate și brumării. Asta va fi plata mea. 33Dreptatea mea va răspunde pentru mine înaintea ta de mâine, când vei veni pentru plata mea; tot ce nu va fi brumăriu și bălțat între capre și negru între miei să fie [socotit] ca furat dacă va fi la mine!”. 34Lában a zis: „Bine! Fie așa cum ai zis!”. 35În aceeași zi a pus deoparte țapii brumării și bălțați, toate caprele brumării și bălțate, toate cele ce aveau alb pe ele și toți mieii negri. Le-a dat în mâna fiilor săi. 36Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacób; iar Iacób păștea celelalte oi ale lui Lában.
37Iacób a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; și a crestat pe ele dungi albe, scoțând la iveală albul care era pe nuiele. 38Apoi a pus nuielele pe care le cojise în jgheaburi și adăpătorile cu apă, când veneau oile să bea, chiar în văzul oilor care erau în călduri atunci când veneau să bea. 39Oile zămisleau uitându-se la nuiele și fătau miei dungați, brumării și bălțați#30,39 Acest episod se apropie de ceea ce se numește „magie simpatetică” (o formă de manipulare genetică). Nuielele lui Iacòb funcționează la fel de mult ca mandragorele Rahèlei. Nu mandragorele aduc fertilitatea și nu nuielele albe ale lui Iacòb produc felul de oi pentru Iacòb. Dumnezeu este acela care deschide sânul Sàrei și al Rahèlei și, în Gen 31,10-12, Iacòb mărturisește că Dumnezeu, și nu magia, i-a adus rezultatele dorite.. 40Iacób împărțea mieii deoparte și-și punea oile cu fața spre ce era pestriț și spre tot ce era negru în turma lui Lában. Dar turmele sale le punea separat și nu le punea cu turma lui Lában. 41Ori de câte ori erau în călduri oile cele viguroase, Iacób punea sub ochii oilor nuielele în adăpători, pentru ca ele să zămislească după cum erau nuielele. 42Și pentru oile slabe nu le punea, așa că cele slabe erau pentru Lában, iar cele viguroase erau pentru Iacób. 43Și așa omul și-a extins [bogăția] foarte mult; a avut multe turme, servitoare și servitori, cămile și măgari. #1Sam 1,6 #Lc 1,7 #Prov 31,28; Ct 6,9; Lc 1,48 #Ct 7,12-14 #1Sam 1,27 #35,17 #27,44-45 #29,20.30 #12,2-3 #31,9
Selectat acum:
Geneza 30: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași