Geneza 29
29
Iacób și Lában: căsătoria cu Léa și Rahéla
1Iacób a pornit la drum#29,1 Lit. „și-a ridicat picioarele”. și a mers în țara fiilor răsăritului#29,1 Lit.: „fiii lui Qèdem”, cf. nota la Gen 25,6. LXX adaugă: „la Làban, fiul lui Betuèl, sirianul, fratele Rebècăi, mama lui Iacòb și a lui Esàu”.. 2S-a uitat și iată că pe câmp era o fântână; și, iată, erau trei turme de oi care erau întinse lângă ea; căci din acea fântână se adăpau turmele. Piatra de pe gura fântânii era mare#29,2 Piatra de pe fântână este o garanție juridică; fiind mare, nu putea fi mutată de un singur om. Era nevoie de colaborare și, deci, asigura controlul reciproc cu privire la utilizarea și păstrarea acestui bun foarte prețios, care era apa (cf. 21,25-31; 26,15-33; Num 21,17-18).. 3Când se adunau acolo toate turmele, [păstorii] rostogoleau piatra de pe gura fântânii și adăpau turma, apoi puneau piatra la loc pe gura fântânii. 4Iacób le-a zis: „Frații mei, de unde sunteți voi?”. Ei au răspuns: „Suntem din Harán”. 5El le-a zis: „Îl cunoașteți pe Lában, fiul lui Nahór?”. „Îl cunoaștem”, i-au spus ei. 6El le-a zis: „Este sănătos?”. „Sănătos”, au spus ei. Și, iată, Rahéla#29,6 Nume propriu. În traducere: „oaie, mioară”., fiica lui, venea cu turma. 7El a zis: „Iată, mai este încă mult din zi și nu este încă timpul să adunați turmele: adăpați turma și duceți-vă să le pașteți!”. 8Ei i-au zis: „Nu putem, până ce nu se adună toate turmele; atunci [păstorii] rostogolesc piatra de pe gura fântânii și adăpăm turma”#29,8 Lit.: „să facem să bea”. LXX are: păstorii. Probabil pentru a face o repartizare justă a apei..
9Pe când le vorbea el, venea Rahéla#29,9 Este aici o scenă tipică a întâlnirii la o fântână. Pentru elementele specifice acestei scene, vezi nota la Gen 24,11. cu turma tatălui său; căci ea o păștea. 10Când a văzut-o Iacób pe Rahéla, fiica lui Lában, fratele mamei sale, și turma lui Lában, fratele mamei sale, Iacób s-a apropiat și a rostogolit piatra de pe gura fântânii și a adăpat turma lui Lában, fratele mamei sale. 11Și a sărutat-o Iacób pe Rahéla#29,11 Iacòb încalcă dreptul de două ori. Naratorul nu face niciun comentariu, ci doar descrie scena: încalcă dreptul de acces la fântână și adapă turma Rahèlei mai înainte ca să se adune toți păstorii (v. 10); încalcă dreptul matrimonial sărutând-o pe Rahèla mai înainte de a se fi stabilit acordul cu familia acesteia (v. 11)., și-a ridicat glasul și a plâns. 12Iacób i-a făcut cunoscut Rahélei că este fratele#29,12 Cu sensul de rudă, ca și în v. 15, deoarece Iacòb era nepotul de soră al lui Làban. tatălui ei și că este fiul Rebécăi. Ea a alergat și i-a făcut cunoscut tatălui ei. 13Când a auzit Lában vestea despre Iacób, fiul surorii sale, a alergat să-l întâmpine, l-a îmbrățișat, l-a sărutat și l-a făcut să vină în casa lui. Și [Iacób] i-a povestit lui Lában toate aceste lucruri. 14Lában i-a zis: „Cu adevărat, tu ești din oasele mele și din carnea mea!”#29,14 Expresia amintește de cea folosită în Gen 2,23; Jud 9,2; 2Sam 5,1 și 19,13. Este vorba de legături de sânge sau, într-un context mai larg, se referă la un jurământ de alianță reciprocă.. Și a stat [Iacób] cu el o lună de zile.
Căsătoria lui Iacób
15Apoi Lában i-a zis lui Iacób: „Fiindcă ești fratele meu, îmi vei sluji oare degeaba? Fă-mi cunoscut: care ai vrea să-ți fie plata?”#29,15 Ceea ce Làban prezintă ca atenție generoasă față de ruda sa este în realitate prețul nupțial („mōhar”) pentru a o lua pe fiica sa în căsătorie.! 16Lában avea două fete: cea mai mare se numea Léa#29,16 Numele înseamnă „vacă, junincă”., iar cea mai mică, Rahéla. 17Léa avea ochii tandri#29,17 Tradițional, textul a fost înțeles în sensul că ochii Leei erau slabi sau bolnavi. Însă, de cele mai multe ori, termenul ebraic „rak” redă ideea de tandrețe, gingășie, delicatețe., iar Rahéla era bine alcătuită și frumoasă la chip. 18Iacób o iubea pe Rahéla și a zis: „Îți voi sluji șapte ani#29,18 Șapte ani constituie un preț mare, maximum permis de legea din Dt 15,12 șu. Forța iubirii dintre Iacòb și Rahèla este comparabilă cu cea din Ct 8,6-7. pentru Rahéla, fiica ta cea mai mică”. 19Lában a răspuns: „Mai bine să ți-o dau ție decât s-o dau altui om#29,19 Làban acceptă oferta lui Iacòb, păstrând tradiția prin care nepotul era privilegiat atunci când era vorba de căsătoria fiicei (printre arabi, soția este numită „fiica unchiului meu”).. Rămâi la mine!”.
20Astfel Iacób a slujit șapte ani pentru Rahéla, dar au fost în ochii lui precum [câteva] alte zile, atât de mult o iubea. 21Iacób i-a zis lui Lában: „Zilele s-au împlinit, dă-mi soția ca să intru la ea!”. 22Lában i-a adunat pe toți oamenii locului și a făcut un ospăț#29,22 LXX are: „nuntă”.. 23Seara, a luat-o pe Léa, fiica sa, și a dus-o la el și el a intrat la ea. 24Lában i-a dat-o pe servitoarea sa Zilpá fiicei sale Léa ca servitoare#29,24 Làban urmează practica frecventă de a prezenta mireasa împreună cu un dar la vremea nunții.. 25Când s-a făcut dimineață, iată că era Léa#29,25 Înșelăciunea lui Làban și eroarea lui Iacòb pot fi explicate prin obiceiul ca mireasa să păstreze vălul până în noaptea nunții (Gen 24,65). Încă de pe vremea lui Iosíf Flaviu, s-a răspândit ipoteza că Iacòb ar fi fost „dus în eroare de vin și de întuneric”. Banchetul de nuntă dura șapte zile (Jud 14,12; Tob 7,17; 8,21; 9,12; 11,21 etc.).. Atunci el i-a zis lui Lában: „De ce mi-ai făcut aceasta?#29,25 „Ce mi-ai făcut?”: o formulă tehnică pentru a introduce acuzarea într-un proces judiciar bilateral (cf. Gen 3,13; 4,10; 12,18; 20,9; 26,10; 44,15 etc.). Nu ți-am slujit oare pentru Rahéla? Pentru ce m-ai înșelat?”#29,25 Iacòb l-a înșelat pe Isàac datorită orbirii acestuia și acum el o ia pe Lea fără ca s-o fi văzut mai întâi. Și-a bătut joc de tatăl său, oferindu-i un vânat fals, și acum el este luat în râs cu o altă femeie decât se aștepta; a dobândit dreptul de prim născut („bᵊḵōrāʰ”), deși era cel mai mic, acum trebuie să se căsătorească cu sora mai mare („bᵊḵîrāʰ”) ca s-o poată dobândi pe cea mai mică. Tatăl său, Isàac, a recunoscut înșelăciunea numai după ce i-a dat binecuvântarea, iar el își dă seama de înșelăciunea lui Làban numai după ce a luat-o pe Lea.. 26Lában a zis: „prin părțile noastre [nu se obișnuiește] să fie dată [fata] mai mică înaintea celei mai mari. 27Împlinește săptămâna [nupțială] cu aceasta și ți-o voi da și pe cealaltă în schimbul slujbei cu care mă vei sluji alți șapte ani!”. 28[Iacób] a făcut așa și a împlinit săptămâna cu aceasta; apoi [Lában] i-a dat-o pe Rahéla, fiica sa, de soție. 29Lában i-a dat-o ca servitoare fiicei sale Rahéla pe servitoarea sa Bílha. 30Iacób a intrat și la Rahéla, căci o iubea pe Rahéla mai mult decât pe Léa. Și i-a mai slujit lui [Lában] alți șapte ani.
Fiii lui Iacób#29,31 Este aici forma cea mai veche a „sistemului celor douăsprezece triburi” care va trece prin mai multe faze. Cifra 12 este obținută aici prin includerea în listă a Dinei. Ea va fi mai târziu înlocuită de Beniamín, care se va naște în Canaàn (Gen 35,16-17). Lèvi, devenit trib sacerdotal, va fi înlocuit de cei doi fii ai lui Iosíf, Efraím și Manàse. Acest sistem tribal, chiar în forma lui cea mai veche, n-a putut să fie stabilit decât după instalarea în Canaàn. Cei 12 fii ai lui Iacòb, care, în cea mai mare parte, nu au niciun rol în relatările din Geneză și dintre care unii nu vor fi nici măcar menționați, sunt strămoșii triburilor lui Israèl (cf. Gen 49).
a) Fiii Léei
31Domnul a văzut că Léa era urâtă#29,31 Este o expresie ebraică ce nu exprimă în sine sentimentul de ură, ci indică un loc secundar pe care o persoană îl ocupă în afecțiunea cuiva (Dt 21,15; Mal 1,2-3; Mt 6,24; Lc 14,26). și i-a deschis sânul. Iar Rahéla era sterilă. 32Léa a zămislit și a născut un fiu. I-a pus numele Rubén#29,32 Numele „Rubèn”, în limba ebraică „rᵊʾûḇēn”, înseamnă „iată un fiu!”., căci spunea: „Domnul a văzut umilirea mea; mă va iubi de acum soțul meu”. 33A zămislit din nou și a născut un fiu; și a zis: „Domnul a ascultat, căci eu sunt urâtă și mi l-a dat și pe acesta”. De aceea l-a numit Simeón#29,33 Numele „Simeòn” este legat de verbul „a auzi” („cel care ascultă, ascultător”), deși este posibilă și o altă etimologie care înseamnă „hienă mică”.. 34A zămislit iarăși și a născut un fiu și a zis: „De data asta, soțul meu se va atașa de mine, căci i-am născut trei fii”. De aceea i-a pus numele Lévi#29,34 Lèvi este legat de verbul „a se lipi, a se atașa, a se lega”. Poate fi o derivare din literatura amoree sau din textele de la Mari unde se întâlnește în forma „lawu-la-el”, „consacrat lui El (Dumnezeu)”.. 35A zămislit din nou și a născut un fiu; și a zis: „de data aceasta, îl voi lăuda pe Domnul”. De aceea i-a pus numele Iúda#29,35 Ebr.: „yᵊhûḏāʰ”, vine de la verbul „yādah”, „a lăuda, a celebra, a cinsti”. Etimologia ar putea fi derivată de la numele geografic „ʾereṣ yᵊhûḏāʰ”, „ținutul văilor”.. Și a încetat să mai nască. #24,11; Ex 2,16 #11,31; 27,43 #24,15 #Os 12,13 #Ct 8,6-7 #In 2,1-2 #Dt 21,15 #49; Ps 127,3; 128,3
Selectat acum:
Geneza 29: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași