Exodul 7
7
1Domnul i-a zis lui Moise: „Vezi, te pun să fii ca un dumnezeu pentru Faraón, iar fratele tău, Aaròn, va fi profetul tău! 2Tu vei spune tot ce-ți voi porunci eu, iar fratele tău, Aaròn, îi va vorbi lui Faraón, ca să-i lase pe fiii lui Israél [să plece] din țara lui. 3Eu voi împietri inima lui Faraón#7,3 Împietrirea Faraònului constituie refrenul cu care se încheie relatarea fiecărei plăgi. Sunt folosite trei verbe: „a se împietri, a se învârtoșa, a se încăpățâna”, care exprimă închiderea în sine, lipsa de suplețe. Uneori se afirmă că Faraònul însuși își împietrește inima (Ex 7,13.14.22; 8,11.15.28; 9,7.34-35), alteori că Dumnezeu este cel care provoacă împietrirea (Ex 4,21; 7,3; 9,12; 10,1.20.27; 11,10; 14,4.17). Prima formulă insistă asupra libertății responsabile a omului. A doua, însă, este mai scandaloasă: Dumnezeu vrea răul? (Cf. Dt 2,30; Ios 11,20). A spune că Dumnezeu, fără a vrea răul, îl permite sau îl prevede nu pare o explicație suficientă. Gândirea vizează misterul răului: de ce această nebunie, această împietrire care îi face pe oameni să-și închidă ochii și urechile când îi cheamă Dumnezeu? De ce, în ciuda a toate, voința de mântuire a lui Dumnezeu ajunge să se realizeze (cf. Ex 7,5; 14,4; Ios 11,20)? Biblia preferă să pună aici, alături, două afirmații: omul este responsabil de împietrirea lui și încăpățânarea umană nu împiedică realizarea finală a planului lui Dumnezeu. Ea pare a fi inclusă într-un proiect care o depășește (cf. In 15,22-24; Rom 9,18) și voi înmulți semnele mele și minunile mele în țara Egiptului. 4Dar Faraón nu vă va asculta. Eu îmi voi pune mâna împotriva Egiptului și voi scoate oștirile mele, poporul meu, pe fiii lui Israél, din țara Egiptului prin mari judecăți. 5Egipténii vor cunoaște că eu sunt Domnul când îmi voi întinde mâna asupra Egiptului și-i voi scoate pe fiii lui Israél din mijlocul lui”.
6Moise și Aaròn au făcut după cum le poruncise lor Domnul: așa au făcut. 7Moise era în vârstă de optzeci de ani și Aaròn de optzeci și trei de ani când i-au vorbit lui Faraón.
PLĂGILE EGIPTULUI#7,8 Expresia „plăgile Egiptului” este consacrată, dar textul nu o folosește decât pentru cea de-a zecea plagă. Primele nouă sunt prezentate ca minuni sau semne. Aceste plăgi mai sunt evocate în mod global în Dt 26,6-8; Ios 24,5; Ps 136,10-12; Neh 9,9-10; Idt 5,11-12, în timp ce Ps 78,41-53 și 105,24-39 conțin liste de câte șapte sau opt plăgi diferite de cele din Exod. Aceste texte nu sunt istorice, ci „profetice”, folosind amintirea calamităților din vechime pentru a celebra intrarea oficială a Domnului în istorie. Același argument este și în Am 4,6-12, dar aici Israèl a fost lovit și el este cel care și-a învârtoșat inima.; PAȘTELE
Toiagul transformat în șarpe
8Domnul le-a spus lui Moise și Aaròn: 9„Când Faraón vă va spune: «Faceți o minune#7,9 LXX are: „dați-ne un semn sau o minune!”. TM are: „Dați pentru voi!”, cu sensul de „spre acreditarea voastră”.!», să-i spui lui Aaròn#7,9 LXX adaugă: „fratele tău”.: «Ia-ți toiagul și aruncă-l#7,9 LXX adaugă: „pe pământ”. înaintea lui Faraón#7,9 LXX adaugă: „și a slujitorilor lui”.»! Și acesta se va preface într-un șarpe#7,9 În Gen 1,20,1 termenul se referă la un monstru marin, dar în Ex 7,9.10.12 indică, simplu, un șarpe care este echivalentul lui „nāḥāš” din Ex 4,3; 7,15. LXX a sporit confuzia traducând „Tannîn” cu „drakon” = „balaur, dragon”. La Ez 29,3; 32,2, acest dragon este descris ca un crocodil, simbolul Egiptului.”. 10Moise și Aaròn au venit la Faraón#7,10 LXX adaugă: „și la slujitorii lui”. și au făcut după cum le poruncise Domnul. Aaròn și-a aruncat toiagul înaintea lui Faraón și înaintea slujitorilor lui și a devenit șarpe. 11Dar și Faraón a chemat niște înțelepți și niște vrăjitori; au făcut și ei, magii Egiptului, la fel prin vrăjitoriile lor. 12Fiecare și-a aruncat toiagul și s-au prèfăcut în șerpi, dar toiagul lui Aaròn a înghițit toiegele lor. 13Inima lui Faraón s-a împietrit și nu i-a ascultat, precum spusese Domnul.
Prima plagă: apa schimbată în sânge
14Domnul i-a zis lui Moise: „Faraón are inima împietrită: nu vrea să lase poporul [să plece]. 15Du-te la Faraón dis-de-dimineață și, iată, când va ieși la apă, să stai înaintea lui pe malul Fluviului! Să iei în mână toiagul care s-a prefăcut în șarpe 16și să-i spui: «Domnul Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine, zicând: ‹Lasă poporul meu [să plece] ca să-mi slujească în pustiu!›! Dar, iată, până acum n-ai ascultat! 17Așa vorbește Domnul: ‹Prin aceasta vei cunoaște că eu sunt Domnul›. Iată, eu voi lovi cu toiagul din mâna mea apele Fluviului și ele vor deveni sânge! 18Peștii care sunt în Fluviu vor muri și se va împuți Fluviul și egipténii nu vor mai putea să bea din apa Fluviului»”.
19Domnul i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Aaròn: «Ia-ți toiagul și întinde-ți mâna peste apele Egiptului#7,19 Nilul rămâne marele furnizor de apă pentru tot Egiptul, cu diferitele sale ramificații naturale sau artificiale. Însăși terminologia folosită pentru subîmpărțirea lui este semnificativă: Fluviul prin excelență este împărțit în râuri (e vorba de brațele Fluviului, îndeosebi din deltă), canale (termenul folosit corespunde cu denumirea Nilului, ca și cum acesta din urmă ar fi un canal uriaș), bălți (acumulări de apă în urma revărsării Fluviului), în timp ce rezervoarele sunt artificiale., peste râurile lor, peste canalele lor, peste bălțile lor și peste toate rezervoarele lor de apă și ele se vor preface în sânge! Și va fi sânge în toată țara Egiptului, chiar și în [vasele de] lemn și de piatră»”. 20Moise și Aaròn au făcut așa cum le poruncise Domnul. Aaròn a ridicat toiagul, a lovit apele Fluviului sub ochii lui Faraón și sub ochii slujitorilor lui și toată apa Fluviului a devenit sânge. 21Peștii care erau în Fluviu au murit și Fluviul s-a împuțit, așa încât egipténii nu mai puteau să bea apă din Fluviu. Era sânge în toată țara Egiptului. 22La fel însă au făcut și magii Egiptului prin vrăjitoriile lor. Și s-a împietrit inima lui Faraón și nu i-a ascultat, precum spusese Domnul. 23Faraón s-a întors și a intrat în casa lui și nu a pus la inimă nici aceasta. 24Toți egipténii au săpat în împrejurimile Fluviului pentru apă de băut, căci nu puteau să bea din apa Fluviului. 25Se împliniseră șapte zile de când Domnul lovise Fluviul.
A doua plagă: broaștele#7,26 În cele mai multe manuscrise ebraice și în unele variante ale LXX, v. 26-29 aparțin secțiunii din Ex 7,26–8,28; Vg modifică numerotarea Còrespunzând cap. 8,1-32. În traducerile românești de până acum, în afară de traducerea LXX de la București, aceste versete sunt introduse în cap. 8, deci după Vg.
26Domnul i-a zis lui Moise: „Du-te la Faraón și spune-i: «Așa vorbește Domnul: ‹Lasă poporul meu [să plece] ca să-mi slujească! 27Iar dacă vei refuza să-l lași [să plece], iată, eu voi lovi cu broaște#7,27 Această plagă este potrivită pentru situația Egiptului datorită umidității și inundațiilor apelor Nilului. Broasca are un rol și în mitologia egipteană ca încarnare a unei forțe care dă viața, în timp ce, în Israèl, broasca nu avea nicio importanță. Termenul nu apare decât aici și în textele care se referă la această plagă (Ps 78,45; 105,30). tot ținutul tău! 28Fluviul va mișuna de broaște; ele vor urca și vor intra în casa ta, în camera ta de dormit și în patul tău, în casele slujitorilor tăi și ale poporului tău, în cuptoarele tale și în albiile tale de frământat. 29Broaștele se vor urca și pe tine, pe poporul tău și pe toți slujitorii tăi› »”. #Fap 7,36 #Înț 45,2-3 #2Tim 3,8 #4,9; Ps 78,44; 105,29 #Înț 11,1-4; Ap 8,8; 16,3-7; Is 15,9 #Ps 78,45; 105,30; Înț 16,3; 19,10; Ap 16,13
Selectat acum:
Exodul 7: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași