1 Samuel 25
25
Davíd și Abigáil
1Samuél a murit. Tot Israélul s-a adunat, l-a plâns și l-au îngropat lângă casa lui, la Ráma. Davíd s-a ridicat și a coborât în pustiul Parán#25,1 LXX are: „Maon”. Pustiul Paràn (Gen 21,21; Num 10,12; 12,16; 13,3.26) este mai la sud decât regiunea în care sunt situate deplasările lui Davíd în 1Sam 22–26..
2Era un om în Maón a cărui proprietate era în Carmél#25,2 Maòn și Carmèl, două localități la sud-est de Hebròn (1Sam 15,12; 23,24-25).. Era foarte bogat: avea trei mii de oi și o mie de capre. El își tundea#25,2 Tunsoarea oilor era o ocazie de sărbătoare (2Sam 13,23 șu), iar în acest timp proprietarul trebuia să se dovedească generos. turma în Carmél. 3Numele acestui om era Nabál, iar numele soției lui era Abigáil; era o femeie înțeleaptă și frumoasă la chip, dar bărbatul [ei] era aspru și rău în faptele lui. Era un fiu al lui Cáleb#25,3 Descendenții lui Càleb și-au găsit loc în tribul lui Iùda încă de la ocuparea țării (Ios 15,13-19; Jud 1,12-13)..
4Davíd a auzit în pustiu că Nabál își tunde turma. 5Davíd a trimis zece tineri și le-a zis: „Urcați la Carmél și mergeți la Nabál! Întrebați-l de sănătate în numele meu 6și spuneți-i așa: «Să trăiești! Pacea să fie cu tine, cu casa ta și cu toți ai tăi! 7Am auzit că tunzi [turma]. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am umilit și nu li s-a luat nimic tot timpul cât au fost la Carmél. 8Întreabă-i pe slujitorii tăi și-ți vor spune! Să afle tinerii har în ochii tăi, căci am venit într-o zi bună! Dă, te rog, ceea ce ai la îndemână#25,8 Politețea expresiei nu ascunde faptul că Davíd acționează ca un comandant al unei grupe de nomazi, făcându-l pe Nàbal să plătească pentru protecția acordată. slujitorilor tăi și fiului tău Davíd!»”.
9Slujitorii lui Davíd au mers, i-au spus lui Nabál toate acele cuvinte și au așteptat. 10Nabál le-a răspuns slujitorilor lui Davíd: „Cine este Davíd și cine este fiul lui Iése? Astăzi s-au înmulțit sclavii care fug de la stăpânii lor. 11Să iau eu pâinea, apa și carnea pe care le-am pregătit#25,11 Lit.: „am înjunghiat-o”. pentru cei care tund și să le dau unor oameni pe care nu-i cunosc și nu știu de unde vin?”. 12Oamenii lui Davíd și-au reluat drumul, s-au întors, au venit și i-au spus [lui Davíd] toate aceste cuvinte. 13Davíd le-a zis oamenilor săi: „Fiecare să-și ia#25,13 Lit.: „să-și încingă”. sabia!”. Și fiecare și-a luat sabia. De asemenea, și Davíd și-a luat sabia. L-au urmat cam patru sute de oameni, iar două sute au rămas la bagaje.
Șiretenia lui Abigáil
14Unul dintre slujitori i-a zis lui Abigáil, soția lui Nabál: „Iată, Davíd a trimis din pustiu mesageri ca să-l salute#25,14 Lit.: „să-l binecuvânteze”. pe stăpânul nostru, iar el s-a purtat rău cu ei. 15Oamenii [aceștia] au fost foarte buni cu noi; nu ne-au umilit și nu ni s-a luat nimic tot timpul cât am fost cu ei în câmp. 16Ne-au fost zid noaptea și ziua tot timpul cât am fost cu ei, noi care suntem păstori la turmă. 17Acum, gândește-te și vezi ce poți face, pentru că e decis răul împotriva stăpânului nostru și împotriva casei lui! El este un om de nimic și nimeni nu-i poate vorbi”.
18Abigáil s-a grăbit să ia două sute de pâini, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grâu prăjit, o sută de turte cu stafide și două sute de legături de smochine și le-a pus pe măgari. 19Le-a zis slujitorilor săi: „Treceți înaintea mea, iar eu voi veni după voi!”. Dar lui Nabál, soțul ei, nu i-a zis [nimic].
20Pe când ea era călare pe măgar și cobora muntele printr-un loc stufos, iată, Davíd și oamenii lui veneau înaintea ei și ea s-a întâlnit cu ei. 21Davíd zisese: „Degeaba am păzit tot ceea ce are omul acesta în pustiu și nu i s-a luat nimic din ce are; el îmi întoarce răul în locul binelui. 22Așa să facă Dumnezeu slujitorului său Davíd – ba mai rău – dacă eu voi lăsa pe cineva de parte bărbătească până dimineață din tot ceea ce are el”. 23Abigáil l-a văzut pe Davíd, a coborât repede de pe măgar, a căzut cu fața la pământ înaintea lui Davíd și s-a închinat. 24S-a aruncat la picioarele lui și a zis: „Vina este a mea, domnul meu! Permite-i slujitoarei tale să-ți vorbească#25,24 Lit.: „să vorbească în urechile tale”. și ascultă cuvintele slujitoarei tale! 25Să nu-l ia în seamă domnul meu pe omul acela de nimic, pe Nabál, căci cum este numele lui, așa este și el: numele lui este „Nabál” și nebunie este în el. Iar eu, slujitoarea ta, nu i-am văzut pe slujitorii domnului meu pe care i-ai trimis. 26Acum, domnul meu, viu este Domnul și viu este sufletul tău, că te-a împiedicat Domnul să vii [să verși] sânge și să te răzbuni#25,26 Lit.: „să te salvezi”. cu mâna ta! Dușmanii tăi și cei care caută răul domnului meu să fie ca Nabál! 27[Primește] darul acesta pe care-l aduce slujitoarea ta domnului meu ca să fie dat slujitorilor care merg pe urmele#25,27 Lit.: „care merg la picioarele”. domnului meu! 28Iartă, te rog, vina slujitoarei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică#25,28 Aluzie la dinastie (1Sam 25,30; 2Sam 7,16)., pentru că domnul meu poartă războaiele Domnului și nu s-a găsit răutate în tine niciodată!#25,28 Lit.: „în zilele tale”. Invocând succesele viitoare ale lui Davíd, Abigàil se străduiește să le prezinte ca pe recompensa unei conduite impecabile. Profeția lui Natàn (2Sam 7) subliniază, dimpotrivă, că succesele lui sunt un har al Domnului, și nu rodul meritelor lui Davíd. 29Dacă se va ridica cineva care să te urmărească și să-ți caute viața, sufletul domnului meu va fi în cartea celor vii la Domnul Dumnezeul tău, iar sufletul dușmanilor tăi va fi aruncat ca dintr-o praștie. 30Când Domnul va face domnului meu tot binele despre care a vorbit și te va stabili#25,30 Lit.: „va porunci ca tu să fii”. conducător peste Israél, 31să nu fie aceasta pentru tine motiv de remușcare și de mustrare a inimii, pentru că ai vărsat sânge fără motiv și că domnul meu s-a răzbunat singur! Când Domnul va face bine domnului meu, să-ți aduci aminte de slujitoarea ta!”.
32Davíd i-a zis lui Abigáil: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, care te-a trimis astăzi înaintea mea! 33Binecuvântată să fie judecata ta și binecuvântată să fii tu, care m-ai oprit astăzi să vărs sânge și să mă răzbun singur! 34Dar viu este Domnul Dumnezeul lui Israél, care m-a oprit să-ți fac rău, căci, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, nu i-ar fi rămas lui Nabál până la lumina zilei [nimeni] de parte bărbătească”. 35Davíd a luat din mâna ei ceea ce-i adusese și i-a zis: „Mergi în pace acasă! Vezi, ți-am ascultat glasul și te-am primit bine!”#25,35 Lit.: „am ridicat fața ta”..
Davíd le ia ca soții pe Abigáil și pe Ahinóam
36Abigáil a ajuns la Nabál. Și, iată, el avea un ospăț în casa lui ca ospățul unui rege. Inima lui era veselă#25,36 Lit.: „bună”., pentru că băuse foarte mult. Ea nu i-a spus nimic#25,36 Lit.: „nici mic, nici mare”. până dimineață#25,36 Lit.: „până la lumina dimineții”.. 37Dar dimineața, după ce-i trecuse beția lui Nabál, soția lui i-a povestit aceste lucruri. Inima lui i-a stat în piept#25,37 Lit.: „inima lui a murit în interiorul lui”. și el a devenit ca piatra. 38Cam după zece zile, Domnul l-a lovit pe Nabál și a murit.
39Davíd a auzit că Nabál a murit și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, pentru că mi-a apărat cauza în dezonoarea pe care mi-a făcut-o Nabál și care l-a oprit pe slujitorul său de la rău! Domnul a întors răutatea lui Nabál împotriva capului său”. Davíd a trimis să i se spună lui Abigáil că vrea să o ia de soție. 40Slujitorii lui Davíd au ajuns la Abigáil, la Carmél, și i-au zis: „Davíd ne-a trimis la tine pentru că vrea să te ia de soție”.
41Ea s-a ridicat și s-a închinat cu fața la pământ și a zis: „Iată, slujitoarea ta este ca sclava care spală picioarele#25,41 Expresia este luată din modul de lucru al sclavilor folosiți la slujirile cele mai umile și denotă disponibilitatea femeii de a se supune dispozițiilor lui Davíd. slujitorilor domnului meu!”. 42Abigáil s-a grăbit să se ridice și a încălecat pe măgar. Cinci dintre slujitoarele ei o urmau#25,42 Lit.: „mergeau la picioarele ei”.. Au mers după mesagerii lui Davíd și a devenit soția lui.
43Davíd a luat-o și pe Ahinóam din Izreél și amândouă au fost soțiile lui. 44Saul a dat-o pe Micál#25,44 Mícal va fi cerută înapoi de Davíd de la Ișbàal (2Sam 3,13-16)., fiica sa, soția lui Davíd, lui Paltí, fiul lui Láiș, care era din Galím. #28,3 #1,1 #Est 2,7 #1Rg 5,26; Lc 10,5 #Jud 8,5 #30,10 #Ier 1,18; 15,20 #Est 7,7 #2Sam 14,9; Gen 27,13 #2,35; 2Sam 7,16 #18,17 #1Rg 1,52 #25,22 #Jud 16,25; 19,6; 2Sam 13,28 #26,10; 2Sam 12,15 #24,16 #25,31 #Jud 9,57; 1Rg 2,44 #Lc 7,44 #2Sam 3,2 #2Sam 3,13-16
Selectat acum:
1 Samuel 25: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași