Isaia 58
58
Adevăratul post
1„Strigă mereu, în gura mare!
Fă-ți glasul să răsune tare,
Precum o trâmbiță! Vorbește
Fără-ncetare și vestește
Nelegiuirile pe care,
Poporul Meu, acum, le are!
Să faci astfel, de cunoscut,
Păcatele ce le-a făcut
Casa lui Iacov, ne-ncetat!
2Ei – zi de zi – M-au întrebat,
Căci vor să știe calea Mea.
Ei par a fi asemenea
Unui popor neprihănit,
Ca și cum n-ar fi părăsit
Legea pe cari le-am dat-o Eu,
Cel care le sunt Dumnezeu.
3„Dar ce folos e că postim” –
Zic ei – „sau că ne chinuim
Al nostru suflet, ținând post?
Vedem că n-are nici un rost,
Căci nu vrei să ne vezi și-apoi,
Știm că nu iei seama la noi.”
Domnul a zis: „Eu văd ce rost
Are mereu al vostru post.
Iată, nu sunteți auziți,
Pentru că-n ziua-n cari postiți
Vă lăsați duși de-a voastră fire
Și-i asupriți, cu bună știre,
Pe simbriașii cei pe care
În slujbă-i are fiecare.
4Iată, văd bine că postiți
Doar ca să vă ciorovăiți,
Să vă certați și, ne-ndoios,
Să bateți doar, răutăcios,
Cu pumnul. Nu vreți să postiți
Cum e cerut, ca auziți
Să fiți în felu-acesta, sus.
Nu faceți după cum v-am spus.
5Oare, Îmi e Mie, plăcut,
Postul pe care l-ați ținut?
Credeți că-Mi place să privesc
Cum oamenii își chinuiesc
Ale lor suflete, când vin
Și-o zi de post, ‘nainte-Mi, țin?
Credeți că poate să Îmi placă
Atunci când ei, capul, își pleacă,
Asemeni unui pipirig,
Sau când, cutremurați de frig,
Pat în cenușă, ei își fac
Și-și întind oasele pe sac?
Aceasta-i ziua postului,
Plăcută-n fața Domnului?
6Ascultați dar, ca să se știe,
Ce post Îmi este pe plac, Mie:
Când veți posti, să căutați –
Necontenit – să dezlegați
Lanțul de răutăți. Apoi,
Ale robiei lațuri, voi
Trebuie să le deznodați.
De-asemeni, liberi să-i lăsați
Pe cei care sunt asupriți
Și orice jug să îl zdrobiți.
7Ia seama dar, atuncea când
Te afli-n post, cu cel flămând
Împarte-ți pâinea ce o ai.
Apoi, un adăpost să dai,
În casa ta, celor vădiți
Precum că sunt nenorociți.
Dacă se va-ntâmpla, cumva,
Să îl vezi gol, pe cineva,
Milă să ai de omu-acel
Și-o haină să așezi pe el.
Nu-ntoarce spatele când rău
Îi merge seamănului tău.
8Dacă așa te vei purta,
Vedea-vei că lumina ta
Va răsări, triumfător,
Ca și lumina zorilor,
Iar vindecarea ta trupească,
Iute de tot, o să-ncolțească.
Neprihănirea – ia aminte –
Are să-ți meargă înainte
Și însoțit vei fi, mereu,
De slava de la Dumnezeu.
9Dacă vei face-n acest fel,
Pe Domnul ai să-L chemi, iar El,
De-ndată, „Iată-Mă!” va zice.
De tine-atunci va fi ferice.
Dacă alungi tot ce e rău
Și orice jug din sânul tău,
De nu spui vorbe de ocară,
De te-nfrânezi să n-ajungi iară
Cu degetu’, amenințând,
10Dacă-ți împarți, cu cel flămând,
Hrana pe care tu o ai
Și dacă tu vei ști să dai –
Din ceea ce ai dobândit –
Să saturi sufletul lipsit,
Atunci lumina ta răsare
Peste-ntunericul cel mare,
Iar bezna ta o să se vază
Ca și lumina de amiază!
11De Domnul, fi-vei – ne-ncetat –
Călăuzit și săturat
Va face sufletul să-ți fie,
Chiar și când umbli prin pustie.
Îți dă putere-n mădulare,
Să fii ca o grădină care,
De un izvor este udată,
A cărui apă, niciodată,
12Nu va seca. Ai tăi, apoi,
Au să ridice ziduri noi,
Peste ruine și vor pune
Pietre pe temelii străbune.
Vei fi numit drept „Dregător
Al tuturor spărturilor”.
Vei fi, de oameni, înțeles,
Drept „cel ce drumurile-a dres,
Făcând ca țara părăsită
Să fie iarăși locuită.”
13Dacă îți vei opri, de-ndat’,
Picioru-n ziua de Sabat
Și nu vei mai găsi cu cale
Să îți faci gusturile tale
În a Mea sfântă zi și dacă
Sabatul Meu are să-ți placă
Și fi-va a ta desfătare,
Ca să-l sfințești fără-ncetare
Pe al tău Domn și Dumnezeu,
Dacă Îl vei slăvi mereu
Și dacă ai să Îl cinstești,
Dacă nu te-ndeletnicești
Mereu cu treburile tale,
Dacă urmezi căile Sale
Și nu te ții de drumul tău
Care te duce doar la rău,
Dacă apoi tu ai să știi
Ca să te lași de flecării,
14Atunci, în Domnul tu vei sta,
În El doar, te vei desfăta
Și-n țară am să te sui Eu,
Pe înălțimi, unde mereu
Am să te fac – neîndoios –
Ca să fii foarte bucuros
De moștenirea cea pe care,
Iacov, al tău tată, o are.
Așa va fi, căci – negreșit –
Domnul e Cel care-a vorbit.”
Selectat acum:
Isaia 58: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca