Apoi, Isus S-a adresat mulțimii de oameni care veniseră, zicându-le: „Ați plecat după Mine, să Mă prindeți, ca după un tâlhar – cu săbii și cu bâte. Ați fi putut să Mă arestați în oricare dintre zilele când am fost în Templu, și totuși nu ați făcut-o.” Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se confirme ce prevestiseră profeții în cărțile lor! Atunci toți discipolii L-au abandonat și au fugit… Cei care L-au prins pe Isus, L-au dus la marele preot unde erau adunați scribii și bătrânii. Petru L-a urmat de la distanță, până în curtea marelui preot. Apoi a intrat acolo și a stat jos împreună cu gardienii, ca să vadă cum se vor sfârși toate acestea. Liderii preoților, bătrânii și toți ceilalți din Sanhedrin căutau pe cineva care să facă o declarație falsă, în baza căreia ei să poată decide omorârea lui Isus. Dar deși s-au prezentat mulți martori mincinoși, declarațiile lor nu le puteau justifica decizia. În final, au venit doi și au zis: „Acesta a spus: «Eu pot să stric templul lui Dumnezeu și să îl reconstruiesc în trei zile.»” Marele preot s-a ridicat și a zis: „Nu răspunzi nimic la acuzațiile pe care le-au formulat aceștia împotriva Ta?” Isus tăcea. Șeful preoților a vorbit din nou, zicând: „Îți cerem sub jurământ să ne spui dacă Tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu!” Isus a răspuns: „Da! Sunt! Iar de-acum încolo veți vedea pe «Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu, în suprema poziție de autoritate și venind deasupra norilor cerului!»” Atunci marele preot și-a rupt hainele și a zis: „Aceasta este blasfemie! Mai avem oare nevoie de vreun martor? Acum ați auzit-o direct de la El! Cum considerați că trebuie să procedăm?” Ei au răspuns: „Este vinovat! Merită moartea!” Atunci L-au scuipat în față și L-au lovit cu pumnii. Apoi cei care Îl biciuiau, ziceau: „Cristos, profețește-ne cine Te-a lovit!” Dar Petru stătea afară, în curte. A venit o servitoare la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus, galileeanul!” El s-a dezis în fața tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să spui!” Când s-a dus spre ieșire, l-a văzut o altă servitoare care a zis celor de acolo: „Și acesta era cu Isus din Nazaret!” El a negat din nou cu jurământ, zicând: „Nu cunosc pe acest om!” După puțin timp, au venit ceilalți oameni care erau acolo și i-au zis lui Petru: „Suntem siguri că și tu ești unul dintre acei oameni; ne demonstrezi acest lucru prin dialectul pe care-l folosești când vorbești – pentru că seamănă cu al lor.” Atunci Petru a început să se blesteme și să jure, zicând: „Nu cunosc pe acest om!” Și în acel moment, a cântat cocoșul. Atunci Petru și-a amintit că Isus îi spusese: „Înainte să cânte cocoșul, te vei dezice de Mine de trei ori.” Și plecând afară, a plâns cu un profund regret…
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
