Mateus 12

Saurú niikã́ Jesu bu'erã́ trigore tɨ̃'rê'ke niî'

(Mc 2.23-28; Lc 6.1-5)

1Tiîtare saurú niikã́ ɨ̃sâ Judeu masa soo wɨári nɨmɨ Jesu trigo wesepɨ yɨ'rɨáwĩ. Ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨhá boârã, trigo naâ otê'kere tɨ̃'rê, tee peérire ba'âwɨ. 2Fariseu masa ɨ̃sâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré niîwã:

—Ĩ'yâya. Mɨ'ɨ̂ bu'erã́ ni'kakã́ nohore wee dutítisere weemá. Marî soo wɨári nɨmɨre da'ra dutí wee', niîwã.

3Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ:

—Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra ɨhá boârã weé'kere bu'êpã. 4Naâ a'tîro weékãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'ke naâre ba'â dutiti'kere ba'âkãrã niîwã. Sacerdotea di'akɨ̃re ba'â duti no'okaro niîmiwɨ. 5Apêro Moisé dutî'karopɨ kẽ'rare bu'êpã. Marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ sacerdotea Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasamá. Kɨ̃ɨ yeékãhasere da'rárã, sootísama. Naâ tohô sootírã, yã'âro weérã meheta weemá. 6Mɨsâre werêgɨti. A'toré yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ niî'. 7Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'kere tɨ'o masí wee'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ masaré a'mêri pahá yã'akã ɨá'. Wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo'karo nemoró teé pe'ere ɨa sãá yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niî ohâ no'owɨ. Mɨsâ teeré tɨ'o masírã pũrikã, masá mehêkã weetírãre “Yã'âro weemá”, niîti boosa'. 8Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soo wɨári nɨmɨre dutisé nemoró dutî masi', niîwĩ Jesu.

Jesu amûkã bɨ'â wia'kɨre yɨ'rɨó'ke niî'

(Mc 3.1-6; Lc 6.6-11)

9Jesu trigo wesepɨ niîka be'ro Judeu masa nererí wi'ipɨ sãháawĩ. 10Tií wi'i po'peapɨ ni'kɨ́ amûkã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ. Fariseu masa de'ró weé Jesuré werê sãarãsari? niîrã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã:

—Marî soo wɨári nɨmɨre do'âtigɨre yɨ'rɨókã ãyú niîti? niîwã.

11Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, naâre yɨ'tiwĩ́:

—No'ó mɨsâ wa'tero marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ ovelha kopêpɨ bɨrɨ̂ sãhakã, kɨ̃ɨ̂re wehê morogɨ wa'âtikã weetísami. 12Ni'kɨ́ masɨ́ ovelha nemoró wapatí yɨ'rɨ nɨ'kami. Tohô weéro marî soo wɨári nɨmɨre ãyusé weekã́ ãyú niî', niîwĩ.

13Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro amûkã bɨ'â wia'kɨre niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂ amûkãre yũûoya, niîwĩ. Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yũûowĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ta, ape amúkã weeró noho ãyuá wa'âwɨ. 14Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, fariseu masa uâ wiha wa'âwã. Tohô uâ wiharã, “De'ró weé Jesuré wẽherã́sari?” niî apókãrã niîwã.

Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã Jesuré ohâ yuu'ke niî'

15Jesu kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'risere masîgɨ, amûkã bɨ'â wia'kɨre yɨ'rɨó'karopɨ niî'kɨ wihá wã'kawĩ. Kɨ̃ɨ̂re masá pãharã́ siru tuúwã. Niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨówĩ. 16Yɨ'rɨó, naâre neê kɨ̃ɨ yeékãhasere werê dutitiwĩ. 17Jesu naâ pãharã́re yɨ'rɨókã, Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âwɨ. A'tîro ohâkɨ niîwĩ:

18Ã'rí yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ, yɨ'ɨ̂ besé'kɨ niîmi.

Yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ me'ra e'katí'. Yɨ'ɨ̂ Espíritore kɨ̃ɨ̂re o'ôgɨti. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ niî pe'tirã masaré ãyuró weesére werêgɨsami.

19Kɨ̃ɨ̂ neê dɨ'sâ soo, makâ dekopɨ karíkũ sihasome.

20No'ó wãkû tutuatigɨ noho kẽ'rare kõ'âsome. Kõ'âro noho o'ôgɨ, wãkû tutuakã weegɨ́sami. Ẽho peó tutuatirãre tu'tîsome. Naâre ãyuró wee tamúgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãháaka be'ropɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'asére dokâ ke'akã weéka be'ropɨ tohô weé du'ugɨsami. Kɨ̃ɨ̂ keoró dutî me'rikɨ̃'sami.

21Tohô weérã niî pe'tirokãharã kɨ̃ɨ̂ dutiátehere ko'têrãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

Jesuré “Wãtî tutuaró me'ra weé ĩ'yomi” niî uukahá'ke niî'

(Mc 3.20-30; Lc 11.14-23; 12.10)

22Be'ró Jesu tirópɨ kapêri ĩ'yâtigɨ, uúkũtigɨ wãtî sãháa no'o'kɨre mii eháwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re mii ehákã ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨówĩ. Tohô weéka be'ro ĩ'yâ, uúkũwĩ. 23Wãtî sãháa no'o'kɨ yɨ'rɨkã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã masá ĩ'yâ mariawã. Naâ a'mêri sẽrí yã'awã:

—Ã'rí dɨporókɨ̃hɨpɨ Davi paramí, naâ “A'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ niîti? niîwã.

24Fariseu masa naâ tohô niikã́ tɨ'órã, a'tîro niîwã:

—Ã'rí wãtiâ wiôgɨ Beelzebú wamêtigɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩrosami, niîwã.

25Jesu naâ tohô niisére masîgɨ, naâre niîwĩ:

—Ni'kâ kurakãharã a'mêri dɨka watí a'me kẽérã, masâ pe'tia wa'âsama. Tohô niikã́ ni'kâ makakãharã ou ni'kâ wi'ikãharã naá kẽ'ra a'mêri dɨka watí a'mé tu'tirã, pe'ti dihá wa'âsama. 26Meharóta wãtiâ wiôgɨ kɨ̃ɨ yarã́ wãtiâre kõ'â wĩrogɨ, kɨ̃ɨ̂ basita dɨka watígɨ weesamí. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ de'ró weé tutuâ nemo boosabe. 27Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂ wãtî Beelzebú tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi”, niî'. Tohô niikã́ maa, mɨsâ bu'esére siru tuúrã wãtiâre kõ'â wĩrorã, noá tutuaró me'ra kõ'â wĩrosari? Naâre mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩroma”, niî'. Tohô weéro masî no'o'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'. 28Yɨ'ɨ̂ wãtiâre Espírito Santo tutuaró me'ra pe'e kõ'â wĩro'. Teé me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨre niî toha'”, niî no'o'.

29Mɨsâre werê nemogɨti taha. Ni'kɨ́ tutuagɨ́ yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re dɨ'te kũútimigɨ, yaha masí no'oya marí'. Dɨ'téka be'ropɨ yaha masísami, niîwĩ. Yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuâ yɨ'rɨ nɨ'ka niîgɨ, tohô niîwĩ Jesu.

30Jesu niî nemowĩ:

—Yɨ'ɨ̂re ɨatírã yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã niîma. Yɨ'ɨ̂re see neé tamutigɨ noho dokesté wã'kagɨ weeró noho niîmi. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã masaré Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã wee tamúrã meheta weemá.

31Tohô weégɨ mɨsâre diakɨ̃hɨ́ werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masá yã'âro weesére, yã'âro uúkũsere akobohógɨsami. Espírito Santore yã'âro uúkũkã pũrikãre, akobohósome. 32Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami. Espírito Santo pe'ere yã'âro uúkũkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohósome. Ni'kâroakã, be'ropɨ́ kẽ'rare meharóta akobohósome, niîwĩ Jesu.

Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'o' niisé niî'

(Lc 6.43-45)

33Jesu niî nemowĩ:

—Yukɨ̂gɨ ãyukɨhɨ́ niikã́, tigɨ dɨká me'ra “Ãyukɨhɨ́ niî'”, niî no'o'. Yukɨ̂gɨ yã'akɨhɨ́ niîro, tigɨ dɨká me'ra “Yã'akɨhɨ́ niî'”, niî ĩ'yâ masi no'o'. Yukɨ̂gɨre tigɨ dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'o'. 34Mɨsâ ãyâ weeró noho pũrirã́ niî'. Yã'arã́ niî tĩharã, de'ró weé ãyusére uúkũ masi boosari? Marîre yã'asé niî yɨ'rɨro, yã'aséta marî uúkũse wiháa'. Ãyusé niikã́, ãyuséta wiháa'. 35Tohô weégɨ masɨ́ ãyugɨ́ ãyusé wãkusé kɨo yuúgɨ, ãyuróta uúkũsami. Ãpí yã'agɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ wãkusé yã'asé niî yuukã, yã'âro uúkũsami. 36Mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, mɨsâ wãkûtimirã no'ó ɨaró uúkũ ma'a'ke nɨkɨ besegɨ́sami. 37Mɨsâ ãyuró uúkũka be'ro niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre “Ãyuró uúkũpã, bu'îri moó'”, niîgɨsami. Mɨsâ yã'âro uúkũka be'ro maa “Bu'îri kɨó'”, niîgɨsami, niîwĩ Jesu fariseu masare.

Masá yã'arã́ Jesuré weé ĩ'yo dutimi'ke niî'

(Mc 8.12; Lc 11.29-32)

38Be'ró fariseu masa, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesuré a'tîro niîwã:

—Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ ãyusé weé ĩ'yokã ĩ'yâ sĩ'risa', niîwã.

39Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ:

—Mɨsâ a'tóka terokãharã yã'arã́ niî'. Mɨsâ weé ĩ'yoya niîrã, mɨsâ ẽho peótisere yɨ'ɨ̂re ĩ'yó'. Mɨsâre weé ĩ'yosome. A'té di'akɨ̃re werêgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Jona Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ wa'â'karo noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti. 40Jona wa'îwɨ̃ pahigɨ́ho paâga po'peapɨ i'tiá nɨmɨ, i'tiá yami kɨ̃ɨ̂pɨre sãyâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró nohota yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'ra yɨ'ɨ̂re yaáka be'ro i'tiá nɨmɨ, i'tiá yami di'tâ po'peapɨ kũyagɨ́sa'. 41Jona Nínive wamêtiri makakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'úkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pe'ere Jona yɨ'rɨóro niîmikã, mɨsâ ẽho peó wee'. Mɨsâ naâ weé'karo noho yã'âro weé'kere bɨhâ weti wee'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Nínivepɨ niî'kãrã a'tóka teropɨkãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîrãsama. 42Apêye kẽ'rare werêgɨti. Dɨporókõho muhîpũ mɨhátiro diakɨ̃hɨ́ pe'e niirí di'tapɨ wiôgo Israel kurakãharã wiôgɨ Salomão masisére tɨ'ógo a'tîko niîwõ. Yɨ'ɨ̂ Salomão yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'kamikã, mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re tɨ'ó sĩ'ri wee'. Tohô weégo Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tií di'ta wiôgo niî'ko a'tóka teropɨkãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîgosamo, niîwĩ.

Wãtî too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kɨpɨre mahâmi sãhase niî'

(Lc 11.24-26)

43Jesu fariseu masare niî nemowĩ:

—Wãtî masɨpɨ́re kõ'â wĩro no'oka be'ro akó marirópɨ sihâ baha ke'atisami. Kɨ̃ɨ̂ niiátohore a'mâgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ niiró bokatígɨ, a'tîro wãkûsami: 44“Yɨ'ɨ̂ wiháti'kɨpɨre dahâ sãhagɨti taha”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂pɨre dahâ sãhagɨ, wi'í o'áka wi'i, ãyuró apóka wi'i weeró noho boka ehásami. 45Be'ró ãpêrã wãtiâ setere kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro yã'arã́re pihîsami. Pihî, be'ró too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ wiháa'kɨpɨre naâ niî pe'tirã sãháasama. Tohô weégɨ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nemoró yã'âro tohasamí. Ã'rá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã tohôta yã'â butia'ro wa'ârãsama, niîwĩ Jesu.

Jesu pakó, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ akabihírã yeekãháse niî'

(Mc 3.31-35; Lc 8.19-21)

46Jesu masaré tohô uúkũri kura kɨ̃ɨ̂ pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂ niirí wi'ipɨ ehâwã. Naâ sopepɨ́ tohâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'riwã. 47Tohô weekã́, toó niigɨ́ ni'kɨ́ werêwĩ Jesuré:

—Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopé pɨ'topɨ niiáma. Mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'riama, niî werêwĩ.

48Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ:

—Noa nohó niîti yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã? niîwĩ.

49Be'ró ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re yũû pu'u, niîwĩ:

—Ã'raré yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akawerérã waro tɨ'ó yã'a'. 50No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ akabihí, yɨ'ɨ̂ akabihó, yɨ'ɨ̂ pako weeró noho niîma, niîwĩ.

Voafantina amin'izao fotoana izao:

Mateus 12: tuo

Asongadina

Hizara

Dika mitovy