Kisary famantarana ny YouVersion
Kisary fikarohana

Mateus 11

11
João kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re Jesu tirópɨ o'ôo'ke niî'
(Lc 7.18-35)
1Jesu ɨ̃sâ dozere werêka be'ro wa'â wa'âwĩ. Galiléiapɨ niisé makarire bu'ê kusiagɨ wa'âwĩ.
2João masaré wamê yeegɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niîgɨ, Jesu masá wa'teropɨ weesére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. 3A'tîro naâre sẽrí yã'a dutikɨ niîwĩ:
—“Mɨ'ɨ́ta niîti ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî no'o'kɨ, ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niî sẽrí yã'aya, niîkɨ niîwĩ.
4Jesu tiró etârã, João sẽrí yã'a duti'kere sẽrí yã'awã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tiwĩ́:
—Yɨ'ɨ̂ weekã́ ĩ'yasére, mɨsâ tɨ'osére Joãore werêrã wa'âya. 5“Kapêri ĩ'yâtimi'kãrã ni'kâroakãre ĩ'yâma. Sihâ masitimi'kãrã sihâma. Kamî boarã́ yatî pe'tia no'oma. O'mê peeri tɨ'otí'kãrã tɨ'omá. Ãpêrã wẽrî'kãrã masamá. Pahasé kɨorã ãyusé masaré yɨ'rɨóse kitire tɨ'omá. 6Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utigɨ noho e'katígɨsami”, niî werêrã wa'âya Joãore, niîwĩ Jesu.
7Naâ wa'âka be'ro Jesu João yeekãhásere masaré werê nɨ'kawĩ:
—Mɨsâ masá marirópɨ Joãore ĩ'yârã wa'âpã. Toopɨ́ wa'ârã, uigɨ́ nohore, wãkû tutuatigɨre ĩ'yârã wa'âtipã. Kɨ̃ɨ̂ tutuâtigɨ taâ buti wĩ'ró wẽe kɨáro weeró noho niîtimi. 8Tohô niikã́ ãyusé su'tí sãyagɨ́re masá marirópɨ ĩ'yârã wa'âtipã. Su'tí ãyusé sãyarã́ noho wiôrã yeé wi'seripɨ niîsama. 9Too pũríkãre mɨsâ ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre ĩ'yârã wa'ârã weepã́. Niiróta João ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami. 10Õ'âkɨ̃hɨ Joãore o'ôo' yuuatehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ:
“Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ.
Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho mɨ'ɨ̂ wa'aátoho dɨporo masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ.
11Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre werêgɨti. Too dɨpóropɨ, a'tîro niikã́ kẽ'rare neê ni'kɨ́ João yɨ'rɨóro niigɨ́ marimí. Tohô niîmikã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́ João yɨ'rɨóro niîma. Mehô niigɨ́pɨta kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi.
12João bu'ê nɨ'kaka teropɨ, teê a'tóka teropɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisére ɨatírã, kumûkã weemá. 13Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra, tohô niikã́ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê nu'kukãrã niîwã. João masaré wamê yeegɨpɨta werê tɨokɨ niîwĩ. 14Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'rikã maa, a'tîro niîgɨti. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ weeró noho niigɨ́ a'tîgɨsami”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. João naâ tohô ohâ no'o'kɨta niîmi. 15O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá.
16Masá a'tóka terokãharã, yee kitíre tɨ'ó sĩ'ritirã ã'rá weeró noho niîma. Wi'marã́ makâ dekopɨ apê duhirã, naâ me'rakãharãre pihîrã karíkũrã weeró noho niîma. A'tîro karíkũsama: 17“Ɨ̃sâ wẽôwɨ putimíkã, basârã wiháatiapɨ. Ɨ̃sâ bɨhâ weose basakã́ kẽ'rare, utîtiapɨ.” Naâ weeró noho a'tóka tero niirã́ no'ó ãyuró, yã'âro weekã́, meharóta tɨ'sâtima. 18João masaré wamê yeegɨ be'tí, vinho sĩ'ritísami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ “Wãtî kɨomí”, niísa'. 19Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare ba'â, yɨ'ɨ̂ vinho sĩ'rikã́, meharóta yã'âro uúkũ'. “Ba'â wãrigɨ, sĩ'ri wãrígɨ niîmi. Niyéru wapa seérã, tohô niikã́ yã'arã́ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niî' yɨ'ɨ̂re. Mɨsâ ni'kɨpɨ́reta ẽho peó wee'. Tohô ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yârã, “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re masisé o'ôpĩ”, niî masi boosa', niîwĩ Jesu.
Jesuré ẽho peótise makarikãharã yee kití niî'
(Lc 10.13-15)
20Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra weé ĩ'yo yɨ'rɨ nɨ'ka'ke makârikãharãre a'tîro tu'tîwĩ. Naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuútikã, tohô weewĩ́.
21—Mɨsâ Corazĩ́, tohô niikã́ Betsaida wamêtise makarikãharãre yã'âro wa'ârosa'. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâmirã, dɨka yuú wee'. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Judeu masa niîtirã tiropɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ weé ĩ'yokã maa, dɨporópɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú toha boopã. Naâ bɨhâ wetisere ĩ'yórã, naâ wee wɨáro noho su'tí wãkisére sãyâ, nohâre naâ dɨpôapɨ õrêste peo boopã. 22Mɨsâre werê'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, mɨsâ pe'ere Tiro, Sidṍkãharã nemoró bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami.
23Ni'kâroakã maa Cafarnaukãharãre werê'. “Ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâarãti”, niî wãkû ma'atikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pekâ me'epɨ kõ'â butia'gɨsami. Sõ'ó niîka maka Sodoma yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ weé'karo noho weé ĩ'yokã maa, tii maká ni'kâroakãpɨ kẽ'rare niî nu'ku boosa'. 24Mɨsâre niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Sodomakãharãre nemoró mɨsâ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami, niîwĩ Jesu.
Jesu “Yɨ'ɨ̂ me'ra ãyuró ehêri põ'ratise kɨoyá” niisé niî'
(Lc 10.21-22)
25Naâre tohô niîka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro niîwĩ:
—Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã wiôgɨ niî'. “Masî yɨ'rɨ nɨ'karã niî'” niirã́re mɨ'ɨ yeékãhasere tɨ'o masíkã weé wee'. Ãpêrã wi'marã́ weeró noho maatá tɨ'ó ẽho peórã pe'ere teeré masikã́ weé'. Mɨ'ɨ̂ tohô weesére “Ãyú yɨ'rɨa'”, niî e'katí'. 26Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨá'karo nohota a'teré keoró weé', niîwĩ.
27Be'ró Jesu masaré niî nemowĩ:
—Yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise wee masísere yɨ'ɨ̂re o'ôwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá yɨ'ɨ̂ niisétisere masî pe'okã'sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî pe'o'. No'ó yɨ'ɨ̂ masikã́ weé no'orã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîsama. 28Mɨsâ basi wee tutuáse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre e'katíkã weé sĩ'ri'. Tohô weérã nɨkɨsére wɨarã́, da'rá kari butírã weeró noho niî'. Mɨsâ bu'îri tɨ'ó yã'arã, bɨhâ wetirãre a'tîro niîgɨti. Mɨsâ tohô tɨ'ó yã'asere yɨ'ɨ̂re werêya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wee tamúgɨti. Mɨsâ tohô weekã́, yɨ'ɨ̂ mɨsâre ãyuró tɨ'ó yã'ase o'ôgɨti. 29Yɨ'ɨ̂ dutisére, yɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá. Mɨsâ tohô weekã́, wee tamúgɨti. Yɨ'ɨ̂ da'ra dutípegɨ nií wee'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre pahá yã'agɨ, mehô niigɨ́ weeró noho weé'. Mɨsâ bɨhâ wetisere yɨ'ɨ̂re werekã́, mɨsâre e'katísere dɨka yuúgɨti. 30Yɨ'ɨ̂ wee tamú yuukã, yɨ'ɨ̂ dutisé mɨsâre nɨkɨ́ wee'. Masá apêye noho ka'rasásere o'mârã weeró noho tɨ'ó yã'arãsa', niî werêwĩ Jesu.

Voafantina amin'izao fotoana izao:

Mateus 11: tuo

Asongadina

Hizara

Dika mitovy

None

Tianao hovoatahiry amin'ireo fitaovana ampiasainao rehetra ve ireo nasongadina? Hisoratra na Hiditra