Luca 6
6
Spicele culese în ziua sabatului
(Mt. 12:1-8; Mc. 2:23-28)
1Într-o zi de sabat#6:1 ct Cele mai multe mss conțin lecțiunea: al doilea cel dintâi sabat (σαββάτῳ δευτεροπρώτῳ), probabil un sabat special, dar cele mai timpurii și mai importante mss conțin doar sabat., Isus#6:1 nt Lit. El. Referentul gramatical al pronumelui a fost introdus pentru claritate. trecea prin lanuri#6:1 nt Termenul σπόριμος descrie generic orice cultură de cereale – grâu, secară, orz, ovăz etc. (engl., grainfield; BDAG 939, s.v. σπόριμος). și ucenicii Lui au început să smulgă#6:1 nt Un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul acțiunii. spice și să le mănânce, frecându-le în palme#6:1 nt Lit. mâini.. 2Unii dintre farisei au zis: „De ce faceți ceea ce nu este permis în zilele de sabat?” 3Și Isus le-a răspuns: „Nici aceasta n-ați citit, ce a făcut David când a flămânzit, el și cei care erau împreună cu el? 4Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și, luând pâinile pentru înfățișare#6:4 nc Cele douăsprezece pâini care se pregăteau săptămânal pentru Cortul întâlnirii, iar mai târziu pentru Templu (Ex. 25:30; 35:13; 39:36; Lev. 24:5-9). În fiecare zi de sabat, pe masa din „Locul sfânt” se așezau pâini proaspete, iar cele vechi erau oferite lui Aron și descendenților lui pentru a le mânca acolo în „Locul sfânt”, întrucât erau considerate sacre (Lev. 24:9)., pe care nu era permis să le mănânce decât preoții, a mâncat și a dat și celor care erau cu el?” 5Și le-a mai spus#6:5 nt Lit. și le spunea. Modificarea timpului verbului și adăugarea particulei mai s-au făcut din rațiuni stilistice.: „Fiul Omului este Domn al sabatului!”
Omul cu mâna paralizată
(Mt. 12:9-14; Mc. 3:1-6)
6Într-o altă zi de sabat, El a intrat în sinagogă și-i învăța. Acolo era un om a cărui mână dreaptă era paralizată#6:6 nt Sau atrofiată. Gr. uscată.. 7Cărturarii și fariseii Îl pândeau să vadă dacă vindecă în ziua sabatului, ca să găsească un motiv pentru a-L acuza. 8Dar El le cunoștea gândurile și i-a zis omului ce avea mâna paralizată: „Ridică-te și stai în mijloc!” Și el s-a ridicat și a stat în picioare. 9Atunci Isus le-a zis: „Vă întreb dacă este permis în ziua sabatului să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață sau s-o distrugi?” 10Și privindu-i pe toți de jur împrejur, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!” El a făcut întocmai și mâna lui a fost vindecată#6:10 nt Lit. i-a fost restaurată, adică readusă la starea inițială. Unele mss adaugă: sănătoasă ca și cealaltă.. 11Ei, însă, s-au umplut de mânie și se sfătuiau între ei ce-ar trebui să-I facă lui Isus.
Alegerea celor doisprezece
(Mt. 10:1-4; Mc. 3:13-19)
12În zilele acelea, El S-a dus pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13Când s-a făcut ziuă, i-a chemat la Sine pe ucenicii Săi și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli: 14pe Simon, pe care l-a numit Petru, și pe Andrei, fratele său, pe Iacov și pe Ioan, pe Filip și pe Bartolomeu#6:14 nt Bartolomeu (aram. fiul lui Tolmai), poate fi Natanael din In. 1:45-51., 15pe Matei și pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, și pe Simon care este numit Zelotul#6:15 ne Apelativul „zelotul” nu-l plasează automat pe Simon în rândurile grupării politice a zeloților, gruparea nefiind organizată la timpul respectiv, ci probabil i-a fost atribuit acestui ucenic din cauza zelului ce-l manifesta pentru independența față de stăpânirea romană., 16pe Iuda, fiul lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul#6:16 nt Numele Iscarioteanul este probabil o transliterare din ebraică a cuvintelor „bărbat din Qeriot” (ish + Qeryiôt), Qeriot fiind numele unei localități din Iudeea. În cazul acesta, Iuda ar fi singurul dintre ucenicii lui Isus care nu a fost galileean., care a devenit trădător.
Isus le slujește mulțimilor
(Mt. 4:23-25)
17După ce a coborât împreună cu ei, S-a oprit pe un loc neted#6:17 nt Sau pe un platou., împreună cu un număr mare de ucenici ai Lui și o mare mulțime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim, și de pe coasta Tirului și a Sidonului, 18care veniseră să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. Și cei care erau chinuiți de duhuri necurate erau vindecați. 19Toată mulțimea căuta să-L atingă, pentru că din El ieșea o putere care-i#6:19 nt ne Lit. și-i vindeca. Modificarea a fost făcută pentru claritate: puterea ce emana din El era ceea ce îi vindeca pe oameni. vindeca pe toți.
Fericirile
(Mt. 5:1-12)
20Ridicându-Și ochi spre ucenicii Săi, le-a zis:
„Ferice de voi, cei săraci,
căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu!
21Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum,
căci veți fi săturați!
Ferice de voi, care plângeți acum,
căci veți râde!
22Ferice de voi când oamenii vă vor urî, când vă vor alunga dintre ei, când vă vor insulta și când vor respinge numele vostru ca pe ceva rău din cauza Fiului Omului. 23Bucurați-vă în ziua aceea și săltați de veselie, căci iată, răsplata voastră va fi mare în ceruri. Căci tot așa făceau și părinții lor cu profeții!
24Dar vai de voi, cei bogați,
căci vă primiți aici mângâierea!
25Vai de voi#6:25 ct Unele mss omit de voi, aici și în v. 26., cei care sunteți sătui acum,
căci veți flămânzi!
Vai de voi, cei care râdeți acum,
căci vă veți tângui și veți plânge!
26Vai de voi când toți oameni vă vor vorbi de bine, căci tot așa au făcut și părinții lor cu profeții falși.
Iubirea față de dușmani
(Mt. 5:38-48; 7:12a)
27Vouă, însă, celor care mă ascultați, vă spun: Iubiți-i pe dușmanii voștri și faceți bine celor ce vă urăsc, 28binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. 29Celui ce te lovește peste obraz, dă-i-l și pe celălalt, iar pe cel ce-ți ia haina#6:29 nt Sau mantaua (ἱμάτιον = haina ce se poartă pe deasupra)., nu-l opri să-ți ia și cămașa. 30Oricui îți cere, dă-i și de la cel ce-ți ia bunurile tale, nu le cere înapoi. 31Și așa cum ați dori să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! 32Dacă-i iubiți pe cei care vă iubesc, ce mulțumire mai aveți? Căci și păcătoșii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. 33Și#6:33 ct Unele mss adaugă: căci (γὰρ). Cuvântul este trecut între paranteze drepte în NA28, ca semn că autenticitatea lui este îndoielnică. dacă faceți bine doar celor care vă fac bine, ce mulțumire mai aveți? Și#6:33 ct Cele mai multe mss adaugă conj. căci (γὰρ) după conj. și, dar cele mai importante mss o omit. păcătoșii fac la fel! 34Și dacă împrumutați pe cei de la care vă așteptați să primiți înapoi, ce mulțumire mai aveți? Și păcătoșii împrumută pe cei păcătoși, ca să primească înapoi la fel! 35Iubiți-i, dar, pe dușmanii voștri și faceți bine și împrumutați fără să așteptați ceva în schimb, iar răsplata voastră va fi mare și voi veți fi fii ai Celui Preaînalt. Căci El este bun și cu cei nemulțumitori și răi. 36Fiți milostivi, după cum [și] Tatăl vostru este milostiv!
Judecarea aproapelui
(Mt. 7:1-5)
37Nu judecați și nu veți fi judecați! Nu condamnați și nu veți fi condamnați! Iertați și vi se va ierta! 38Dați și vi se va da! Vă vor turna#6:38 nt Lit. vă vor da. Modificat din rațiuni stilistice. în poală o măsură bună, îndesată, scuturată, care se revarsă. Căci, cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura!” 39Le-a spus și o parabolă: „Oare poate un orb să conducă pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă? 40Un ucenic nu este mai presus decât învățătorul, dar orice ucenic bine pregătit va fi ca învățătorul său. 41De ce vezi tu așchia#6:41 nt Gr. κάρφος, așchie, pai, pleavă, țeapă. În context, este recomandată traducerea termenului prin așchie, întrucât așchia și bârna sunt din același registru, diferența constând în mărimea acestora. din ochiul fratelui tău, dar nu iei în seamă bârna din ochiul tău? 42Cum poți spune fratelui tău: «Frate, lasă-mă să scot așchia din ochiul tău!» și tu nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și, după aceea, vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău!
„Pomul după roadă se cunoaște”
(Mt. 7:17-20; 12:34b-35)
43Căci nu este pom bun care să facă roade#6:43 nt Lit. rod (sg.), ca substantiv colectiv pentru totalitatea roadelor acelui pom. rele, precum nici pom rău care să facă roade bune! 44Orice pom se cunoaște după roadele sale! Căci nimeni nu adună smochine din spini, nici nu culege struguri din mărăcini. 45Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii, iar omul rău scoate ce este rău din vistieria lui cea rea. Căci din preaplinul inimii vorbește gura lui!
Casa zidită pe stâncă
(Mt. 7:24-27)
46De ce Mă numiți «Doamne, Doamne» și nu faceți ceea ce spun Eu? 47Vă voi arăta cu cine se aseamănă oricine vine la Mine, aude cuvintele Mele și le împlinește. 48Se aseamănă cu omul care, atunci când și-a zidit o casă, a săpat adânc și i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit revărsarea de ape, șuvoiul a lovit în casa aceea, dar nu a fost în stare s-o clatine, pentru că fusese zidită bine#6:48 ct Cele mai multe mss, în special cele mai târzii (A C D Θ Ψ Ë1,13 𝔐 latt), conțin lecțiunea „pentru că fusese zidită pe stâncă”, în loc de „pentru că fusese zidită bine” (𝔓75vid א B L W Ξ 33 579 892 1241 2542 pc sa), probabil din dorința copiștilor de a armoniza textul cu Mt. 7:25.. 49Dar cine ascultă și nu împlinește, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Șuvoiul a lovit-o, ea s-a năruit îndată și prăbușirea acelei case a fost mare.”
ಪ್ರಸ್ತುತ ಆಯ್ಕೆ ಮಾಡಲಾಗಿದೆ:
Luca 6: NTSBR
Highlight
ಶೇರ್
ಕಾಪಿ
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
