YouVersion Logo
Search Icon

Mateo 23

23
So' Jesús ỹivídaxatetapega so' fariseopi qataxa jen'me dapaxaguenataxáatapeec na' naqátaxacpi
(Marcos 12.38-40; Lucas 11.37-54; 20.45-47)
1Qana'chi so' Jesús 'enapego' so' siỹaxadipi qataxa saua' lapaxaguenataqa, 'enaaco':
2—Jen'me dapaxaguenataxáatapeec na' naqátaxacpi qataxa jen' fariseopi, jen'me qoỹinapéga da' na'chínata jen' ỹ'axategue da' náỹi jen' naqátaxacpi 'me chiỹoqóchiỹi joca'li so' Moisés. 3Chan'eesa 'ami ỹátaqta 'aualaqailégue qomle jen'me, qataxa 'av'íchii ỹima jen'me 'ami ỹapaxaguenque. Qaláxasa sa 'te qomle da' 'oquiỹiỹi da' lasoxoc, qá'a jen'me da' 'uo da' 'enaac, qaláxasa sa ỹí'et. 4Qá'a jen'me ỹicoñidelégue jen' lí'ỹac sa nep'áteta 'me sa 'te da' 'uo ga' ỹañoxot da' ỹáchi, da' ỹachalégue jen' siỹaxadipi. Qaláxasa jen'me sa 'te da' 'uootaxa 'chi 'oonole liaxata jaga' ỹaconé'uo qa'en, qaidi lecochiỹa. 5Ỹima jen'me ỹí'et, qá'a sétaaque na' siỹaxadipi ỹic'atéetac jen'me. Qá'a jen'me paxaguenoqo't noqopita da' ỹachalégue na' latap qataxa da' ỹaxachiilo naua' laltel lamol naua' nidii's l'aqtaqa ñi' Dios, da' qoỹidetalóo'te naua' locaiqa 'uáloq lail, qataxa da' ỹátaqta 'en locaiqa naua' la'uol naua' lapo'te, sa 'ená'am jen' laỹipi siỹaxadipi. 6Qataxa loqopitaxat jen'me s'ónaqa' 'me ỹ'oxodaq da' 'uo ga' niqui'ỹáxac, qataxa jen'me s'ónaqa' 'me 'uo da' li'ỹoxodic jen'me lemáxaqui na' judiopi. 7Qataxa sétaaque da' qoỹodiáquen da' qoỹip'iỹen da' hua'nỹi na' naq'aic, qataxa da' qoỹinapéga paxaguenoqo'tpi.
8Qaláxasa 'ami sa 'te qomle da' 'ami 'enapegalo napaxaguenoqo't jen' siỹaxadipi. Qá'a ỹima da' 'oñíita 'ami naqáỹa'; 'oonolec jen' 'anapaxaguiñiỹoqo't, 'me na'chínata jen'me net'a nec'alaxaqui. 9Qataxa 'ena't qomle da' 'uo ga' 'aviñíỹapega 'adet'ai jen' 'aléua, qá'a 'oonolec ñi' 'adet'ai 'me net'ague da' piỹem. 10Qataxa 'ena't qomle da' 'ami qoỹinapegalo da' 'ami nasoxola'te, qá'a 'oonolec jen' 'adasoxoládii, 'me na'chínata jen' net'a nec'alaxaqui. 11Jega'me neuálaxaitapegue' jen' laỹi, qana'chiga jega'me ỹátaqta 'amaqtáqaic da' 'oñíita. 12Qá'a jega'me mai'chi n'amaqteetapeela't, na'chiga qomle ga' qaỹa ga' nesáaque qoỹin. Qá'a jega'me sa n'amaqteela't, qana'chiga qomle ga' 'amaqtáqaic qoỹin.
13¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitapeec jen' naqátaxacpi qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíỹapeela't 'ami 'eesoda! Qá'a 'ami 'auapadíñiiỹi ñi' nasom jeda'me l'onataxanaxac ñi' Dios 'me net'ague da' piỹem, da' qaidi qaỹa ga' ỹinoxoneuo. Qaláxasa 'ami sa 'te da' 'aunoxoñiiuo, qataxa sa 'te da' 'auasiñiim da' ỹinoxoneuo jen'me sétaaque ỹinoxoneuo.
14¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitac qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíỹapeela't 'ami 'eesoda! Qá'a 'ami ỹátaqta 'auootáxañiiqui naua' l'acháqa'te naua' p'ail, qana'chi 'ami 'chi 'anañoxótaxaquii da' 'av'íchii da' saqaloquéta 'antamnaxaquii. Chan'eesa 'ami ỹátaqta sa lec'óxotolec qomle da' 'an'uaxánaguiquii.
15¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitac qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíỹapeela't 'ami 'eesoda! Qá'a 'ami ỹátaqta 'amachiit'a't jen' 'aléua qataxa jaso' huaxai, da' qaidi ga' siỹaxaua ỹ'amaqten 'aviñii da' 'ad'amaqténataxanaxaquii. Qana'chi da' 'auañoxochii jega'me siỹaxaua, qana'chi jega'me ỹátaqta 'av'íchiic da' ỹátaqta p'asáiỹi da' ne'uaxánaguec qomle qoỹasaxá'ña ga' ne'uaxánaqa' jen' lalaỹa'tpi, sa 'ená'am qomle da' 'oñíita.
16¡Ỹátaqta choxodaiqolqa 'ami nasoxola'te qana'mi! 'Me 'oñíitojo': “Da' 'uo ga' ỹan ga' l'aqtac da' ỹiỹáxatapega ga' leleuaxa da' chiỹaqáaue ñi' tamnaxaqui t'ádaic di' Jerusalén, qaa'le jega'me ỹañoxot da' sa ỹipaguelégue. Qaláxasa da' 'uootaxa ỹan ga' l'aqtac da' ỹiỹáxatapega ga' leleuaxa da' chiỹaqaỹi jan' 'oro 'me li'ỹoxodaqte lalémaxasete jiñi'me tamnaxaqui, qaa'le jega'me ỹátaqta ỹipagaqchíichiỹi qomle ga' l'aqtac.” 17¡Ỹátaqta qaỹa jogamaxa 'auaỹáchiñiỹaac qataxa 'ami qana'mi! Qá'a ¿jái'chogamaxa ỹátaqta p'asáiỹi da' 'uo da' 'enec, séetapega jaga' 'oro, 'uootaxa jiñi' tamnaxaqui 'me ỹí'et da' lalémaxasete ñi' Dios jaga'me 'oro? 18Nataq'en 'ami 'oñiit'oi: “Da' 'uo ga' ỹan ga' l'aqtac da' ỹiỹáxatapega ga' leleuaxa da' chiỹaqalégue jañi' neco'ỹoxonaxalate, qaláxasa jega'me ỹañoxot da' sa ỹipaguelégue ga' l'aqtac. Qaláxasa da' 'uootaxa ỹan ga' l'aqtac da' ỹiỹáxatapega ga' leleuaxa da' chiỹaqaỹi ga' huetalégue jañi'me neco'ỹoxonaxalate, qaláxasa jega'me ỹátaqta ỹipagaqchíichiỹi qomle ga' l'aqtac.” 19¡Ỹátaqta qaỹa jogamaxa 'auaỹáchiñiỹaac, qataxa 'ami qana'mi! Qá'a ¿jái'chogamaxa ỹátaqta p'asáiỹi da' 'uo da' 'enec, séetapega jaga'me n'ágaxanaqte, 'uootaxa jañi' neco'ỹoxonaxalate 'me ỹí'et da' lalémaxasete ñi' Dios jaga' n'ágaxanaqte? 20Qá'a ga' ỹanot ga' l'aqtac jañi' neco'ỹoxonaxalate da' qaidi ỹipaquíchiỹi, qaa'le jega'me sa 'te da' na'chañíta jañi' neco'ỹoxonaxalate da' ỹanot ga' l'aqtac, qá'a nataq'en jaga'me huetalégue jañi'me. 21Qataxa jega'me ỹanot ga' l'aqtac jiñi' tamnaxaqui, da' qaidi ỹipaquíchiỹi, qaa'le jega'me nataq'en sa na'chiñíta ñi' tamnaxaqui da' ỹanot ga' l'aqtac, qá'a nataq'en ñi'me Dios 'me nétaaue jiñi'me tamnaxaqui. 22Nataq'en jega'me ỹiỹáxatapega ga' leleuaxa da' chiỹoqo'ot na' piỹem da' 'uootaxa sa ỹipaguelégue ga' l'aqtac, jega'me 'ená'am da' ỹanot da' l'aqtac jega'me nes'ónaqa' ñi' Dios, qataxa ñi'me Dios 'me netalégue.
23¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitac qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíitapeela't 'ami 'eesoda! 'Ami 'auañiitapecot ñi' Dios jañi' 'oonole laỹoqte jana' diesa'pe jana' nalectenaxanaqte 'me lenaxat menta, qataxa anís, qataxa jana' comino, qaláxasa 'ami sa 'te da' 'aualaqailóo'te naua' lapaxaguenataxanaxaco jen'me naqátaxacpi 'me ỹátaqta ỹiue'n da' qoỹalaxalóo'te. 'Me 'eet'oi: da' 'ónaxaic nasoxoc, qataxa da' nichoxodénataxanaxac, qataxa da' nip'iỹáxac. 'Ena'uaque toqo' da' 'av'íchii, qataxa sa 'te da' 'axañíiñi jen' laỹipi. 24¡'Ami 'me 'ami nasoxola'te qana'mi, 'ami sega'me 'anapisíñii jana' cochitole, qaláxasa 'ená'am da' 'auqalégoqoiñii jan' naanáxanaq!
25¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitac qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíitapeela't 'ami 'eesoda! Qá'a 'ami 'ausamaxachi jen' p'áiỹi jan' cáado qataxa jen' qui'ỹáxaqui da' 'auỹóitac, qaláxasa jen'me p'áuo jena'me ỹátaqta d'áichiỹi jen' 'auachiỹoxochiỹaỹi da' 'adecacháxaquii qataxa da' 'adoqopi'chii. 26'Ami fariseopi qana'mipi, 'au'áuaxañiiñi qomle da' 'aviỹóỹi jen' p'áuo jana' cáado qataxa naua' 'adiqui'ỹáxaquidii', qaidi ỹoqovíte' nataq'en naua' p'ádeegue.
27¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitac qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíitapeela't 'ami 'eesoda! Qá'a 'ami 'oñí'ỹam jan' napa'lai't 'me ỹisamaq jen' p'áiỹi da' qoỹin ỹapagaq, qaláxasa jen'me p'áuo ỹátaqta d'áichiỹi jena' lip'inec jen' napa'lpi qataxa ỹima jen'me sa nó'inpi. 28Naqaida da' 'éeta da' 'oñíita: Da' ỹisamaq jen' p'áiỹi 'ená'am da' 'ónaxaic da' ỹic'atéetac jen' siỹaxadipi, qaláxasa jen'me p'áuo ỹátaqta d'áitapiỹi da' 'ani'ỹoxodénaxaquii qataxa jen'me 'ad'aláỹaxaquii.
29¡Ỹátaqta 'ami choxodaiqolqa 'me 'auapaxaguenataxañíitac qataxa 'ami fariseopi, 'me 'oñíitapeela't 'ami 'eesoda! Qá'a na'chi'ami 'an'oxoñíitapiiseguem jan' napa'lai't jeso'me l'aqtáxanaxanecpi jocalia'cho' ñi' Dios, qataxa 'avi'ỹoxodíñiita jen'me qa'pi 'me l'anaxat jeso'me 'ónaxaic siỹaxadipi 'me huá'au. 30Ỹim, qana'chi 'oñiit'oi: “Da' quiliisaxa qo'mi huo'oi toqo' so' nolo' 'me huétooue jeso'me huá'au qadet'alpi, qana'chi 'ena't taa'le da' ỹicochaxa jeso'me da' ỹalaat jeso' l'aqtáxanaxanecpi ñi' Dios.” 31Qana'chi da' 'oñíit'ec, jeda'me ỹichoxot da' 'ami mai'chi lec'oqtepi jeso'me ỹalaat jocalia'cho' jeso' l'aqtáxanaxanecpi ñi'me Dios. 32¡N'óota qomle da' 'ami ỹátaqta 'aumachíita jeda'me ỹí'et josii'cho' jeso'me huá'au 'adet'aipi!
33¡'Ami nanaicpi! ¡'Ami lec'oqtepi jen' nanaic! ¿Hua'ago' ga' 'ami ỹaxa'n ga' 'an'uaxánaguiquii da' 'ami qoỹasaxá'ñalo ga' ne'uaxánaqa' jen' 'itaxalóxoicpi? 34Chan'eesa jaỹim ñamaq qomle ga' ỹ'aqtáxanaxanecpi qataxa ga' ỹátenaxanaxaicpi qataxa ga' paxaguenataxanaxaicpi. Qaláxasa qomle 'uo ga' 'aualaachii qataxa 'aup'iñiỹalégue jaga' nesodooso, qataxa 'uo qomle ga' 'au'uaxáñiitac huétaaue ga' 'ademáxaquii, qataxa 'uo ga' 'aucañíitac naua' laqáỹa' noiqa. 35Chan'eesa 'ami qomle 'ami qoỹip'axalóo'te da' nalaataguec ỹima jeso'me 'ónaxaic da' lasoxoc siỹaxadipi 'me qoỹalaat josii'cho', chiỹoqóchii'ña so' Abel 'me 'ónaxaic da' lasoxoc, cha ỹivíde'ta qoỹin so' Zacarías jeso'me lec'óxot so' Berequías 'me 'aualaachii joca'li huá'ña di' néta'ña jaso' neco'ỹoxonaxalate 'me nalótee'ga so' nemáqa'. 36Ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, ỹima qomle jénjo' janoicpi qoỹip'axalégue qomle jen'me siỹaxadipi 'me huetaavlo náajo' noloqo'te 'me souqataavlo.
So' Jesús noỹiilégue so' Jerusalén
(Lucas 13.34-35)
37¡'Am Jerusalén, 'am Jerusalén 'me 'aualaat joca'li so' n'aqtáxanaxanecpi qataxa 'auasaxac jen' qa' jeso'me lamaxa'spi joca'li ñi' Dios! ¡Jaỹim ỹátaqta jalcote ca'li da' sétaaque da' ñaqapaxaalégue na' 'ac'óqo'tepi da' sená'am jaga' 'olégaxa da' nequepaxatelégue ga' lec'oqtepiolec, qalqaiga sa jaỹim 'auasenem! 38Ỹa 'aulóit'a qomle na' 'ad'acháqadii, da' 'uo ga' nolo', qana'chi totelégue. 39Qá'a jaỹim 'ami senapegalo da' na'chi tá'ña naỹi da' jaỹim sa 'anauañíi'ỹi', na'chidáta qomle ỹivíta ga' lalóqo' da' 'ami 'oñíitojo': “Ỹátaqta 'ónaxaic da' ladíquiaxac jen'me naquétaaue da' lenaxat ñi' qadesaliaxanec Dios.”

Currently Selected:

Mateo 23: PLGNT93

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in