YouVersion Logo
Search Icon

Marcos 14

14
Qon'étetapiỹi da' noxonaguec so' Jesús
(Mateo 26.1-5; Lucas 22.1-2; Juan 11.45-53)
1Ca'li maliaxa dos saua' noloqo'te 'me huédaaue da' ỹivíd'a ga' lalóqo' da' qoueenata joca'li qodíc'ai so' Egipto qataxa so'me nolo' 'me huáaue da' qoỹalic jan' pan 'me qaỹa 'te lale'gue. Qana'chi jen'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi qataxa jen'me dapaxaguenataxanapeec na' naqátaxacpi, jen'me 'me ỹilótaaque ga' lasoxoc da' noxonaguec so' Jesús da' qoỹalaat. 2Qaláxasa so'me 'enapega'to':
—N'óota qomle da' 'ená'te huáaue qasenaq na' nemáxaqui, qaidi qaỹa 'te lalemataic na' siỹaxadipi.
Jaso' ỹauo 'me ỹicodétapiỹi so' laqaic so' codáxaqui so' Jesús
(Mateo 26.6-13; Juan 12.1-8)
3So' Jesús huét'a di' Betania, néta'ña ga' l'acháqa' so' Simón 'me ỹimá'ac qoỹin da' dola ló'oc. Qataxa ca'li maliaxa dasotalégue ga' niqui'ỹáxala', qana'chi nivídeuo jaso' ỹauo lasóqot'a jaso' n'oxona qa', lenaxat alabastro. Saqáchiỹi na' codáxaqui, lenaxat nardo. So'me ỹátaqta sa qoỹoqóte'uo. Qana'chi ỹoláxachiỹi jaso'me, qana'chi ỹicodelégue so' codáxaqui na' laqaic so' Jesús. 4Qana'chi 'uo na' ỹalquétauo, qana'chi dalemata, qana'chi mai'chi nesóxotapega't, 'enaac:
—¿Tá'nooqo'chi 'chi qoỹiué'en jeso'me codáxaqui? 5Qá'a so'me, da'me qoỹimen, qana'chi ỹóvi' jaga' trescientos denariopi, da' qaidi qoỹanem na' choxodaqpi.
Qana'chi ỹátaqta qodalemataỹa jaso'me.
6Qaláxasa so' Jesús 'enaaco':
—'Amachíit'a jada'me. ¿Tá'nooqo'chi 'auqueuógaxañii? Ỹátaqta ỹiỹamqáchiiñi da'me jaỹim ỹ'étec jada'me. 7'Ami na'chi 'eeta't da' 'oviit'aguet na' choxodaqpi, ỹataqtelégue qom'chi 'auañiim ga' nó'in; jaỹim, qaamaxa sa 'eeta't da'me 'ami souet'aita. 8Jada'me ỹauo ỹí'et da'me ỹañoxot. Jada'me ỹicodíỹi na' ỹó'oc so' codáxaqui, temaliaxa da' sa 'te jaỹim qoỹisiiñi. 9Ỹátaqta 'eesása da'me 'ami senapegalo, ga'me p'aiỹi naua' lail jen' 'aléua da' qoỹ'axátetac da'me n'aqtac 'me chiỹaqaỹi da' nec'alaxa, qana'chi nataq'en qoỹ'axátetac qomle da'me ỹí'et jada'me ỹauo, qaidi na'chi 'eeta't qomle da' qoueenatét'a jada'me.
So' Judas sétaaque ỹaneuo so' Jesús
(Mateo 26.14-16; Lucas 22.3-6)
10So' Judas Iscariote, so'me 'oonolec saua' doce lasoxoñii's so' Jesús, so'me ỹic'áte'uo da' dosápegue' na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi da' sétaaque jeso'me da' ỹaneuo so' Jesús. 11Joca'li 'chi demachítee'gue da'me dójo' so' nasoxola'pi, qana'chi ỹátaqta mátac, qana'chi qoỹaloxonot jaso' laso'vi da' qoỹiseeten. Qana'chi so' Judas ỹiláaque ga' lasoxoc da' ỹanóoue so' nasoxola'pi so' Jesús.
Da' liqui'ỹáxac so' qadasoxola'
(Mateo 26.17-29; Lucas 22.7-23; Juan 13.21-30; 1 Corintios 11.23-26)
12So'me 'uáiñi saua' noloqo'te nemáxaqui' 'me huáaue da' qoỹalic jan' pan 'me qaỹa 'te lale'gue jen' ỹaseedáxachiỹi, jeso'me nolo' qana'chi nalaataxaqui na' n'aanaxate 'me qoỹalic da' qoueenategue joca'li qodíc'ai so' Egipto, qana'chi saua' lasoxoñii's ỹinatétraco' so' Jesús, 'enapega't:
—¿'Te hua'ague ga' sétaaque da' saxague, qaidi saqátaxanqa't ga' huá'a da' 'auqué'e ga' nolo' 'me huáaue da' qoueenata joca'li qodíc'ai so' Egipto?
13Qaama'le ỹama' saua' dos saa'me lasoxoñii's, qana'chi 'enapegalo, 'enaac:
—'Auc'áchii'uo qomle di' noic t'ádaic. Huá'a qomle, qana'chi 'auloi'ỹague ga' siỹaxaua ỹachítac jaga' náco'na huétaỹi na' lé'ec noxop. Qana'chi 'aucañiilégue qomle. 14Qataxa ga'me tauó'o, qana'chi 'oñiit'oi qomle ga'me loxot ga' 'emec, 'oñíỹaacjo': “Ñi' qadasoxola' 'enaac: ¿Jái'chi ná'a ga'me 'emec 'me sétaaque ỹiqui'ỹáqa', da' sequi'ỹa'to naua' ỹasoxoñii's, da' salic ga'me huáaue da' qoueenata joca'li qodíc'ai di' Egipto?” 15Chan'eesa ga'me 'ami ỹaloxonalo qomle ga' p'áseguem 'emec, 'me lecaỹi, sóxote qoỹaqátaxatapiỹe't. Qana'chi 'aviỹamaxachii qomle ga' mai'chi qadiqui'ỹáqa'.
16Qana'chi 'éque' saua' lasoxoñii's. Joca'li ỹivídede'uo so' noic t'ádaic, qana'chi ỹátaqta ỹipaquíchiỹi ỹima jen'me 'enapéga so' Jesús. Qana'chi saa'me ỹaqátaxatra't so' nalic.
17Joca'li ma'le pí'ỹaq, qana'chi ỹivídeuo so' Jesús, náictapee'to saua' doce lasoxoñii's. 18Qana'chi joca'li dasoỹalégue so'me niqui'ỹáxala' da' dequé'e, qana'chi so' Jesús 'enapegalo saa'me, 'enaac:
—Ỹátaqta 'eesása da'me 'ami senapegalo, ñi' 'oonolec da' 'oñíita 'me jaỹim liqui'ỹáxaua, ñi'me naqaiñi 'me jaỹim ỹaneuo.
19Qana'chi saa'me lapoqoto da' laquicoqo'. Qana'chi nenatétapega't saa'me, 'enapega't:
—¿Séetapega sa na'chaỹimóona?
Nataq'en ỹiméda da' 'eedaac:
—¿Séetapega sa na'chaỹimóona?
20Qana'chi so' Jesús 'enáacjo':
—Ñi'me ỹátaqchiiñi 'ami chiỹoqotoovlo, da' 'ami doce, ñi'me ỹiltenaxanaxaua jen'me qadcoiqui. 21Qaláq'a da' lasoxoc, qá'a jen' siỹaxaua lec'óxot, jen'me quetelóo'te naa'me 'enapega't naua' nidii's l'aqtaqa ñi' Dios. Qaláxasa ¡ỹátaqta choxodai'ta ñi'me siỹaxaua 'me ỹaneuo jen'me da' qoỹalaat! N'óota toqo' joca'li da' sa niỹíñi jiñi'me siỹaxaua.
22Joca'li maliaxa de'quet'ape saa'me, qana'chi so' Jesús ỹacona jaso' pan, qana'chi ỹanem da' netónaxac ñi' Dios. Joca'li ỹimat da' necolaxachiñi, qana'chi ỹanoovlo saa'me. Qana'chi 'enaaco':
—'Aualíquii, jan'me naqáina jen' mai'chi ỹó'oquiaxac.
23Ỹim, qataxa ỹacona jaso' ỹómaxaqui. Joca'li ỹimat da' ỹanem da' netónaxac ñi' Dios, qana'chi ỹanoovlo saa'me, qana'chi 'ena'uaque saa'me da' niỹómdiỹi jaso' ỹómaxaqui. 24Qaama'le 'enapegalo saa'me, 'enaac:
—Jánjo' naqána jan' mai'chi ỹitauo' 'me ỹátaqta di'ỹaxa qa'en da'me dálaxaic ỹamaxataxac. Jenaa'me ỹitauo' taidá'a da' huecodédeegue, qaidi jalcote na' qonec'alaxatéegue. 25Ỹátaqta 'eesása da'me 'ami senapegalo, naỹi na'chi táchii'ña da'me sa ỹitaxa ñiỹómỹi jen'me uva lí'i, na'chidáta qom'chi ỹivíta ga' nolo' da' ñaqatec ga' l'onataxanaxac ñi'me Dios da' ỹimata'a'téna, qana'chi ỹitaxa ñiỹómỹi ga' latáxa dálaxaic.
So' Jesús ỹ'axátet'a da' 'enaac so' Pedro da' sa ỹaateton so'me
(Mateo 26.30-35; Lucas 22.31-34; Juan 13.36-38)
26Joca'li sóxote ỹim da' qoỹó'on so' nalac, qana'chi qoỹic'átee'ga jeso' qasoxonaxa 'me lenaxat 'olívo lichidísat. 27Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Ỹima da' 'oñíita jaỹim 'av'ichiilégue qomle jen'me pí'ỹaq, qá'a 'enapega't naua' nidii's l'aqtaqa ñi'me Dios, 'enaac: “Salaat qomle ñi'me nouatoqo't jan' n'aanaxate, qana'chi jan' n'aanaxatepi nelagaxatac qomle.” 28Qaláxasa qomle sóxote qonec'alaxadiséguem jaỹim, qana'chi se'uáut'a qomle di' Galilea.
29Qana'chi so' Pedro 'enaaco':
—Temaqaidi ỹima 'am qo'etelégue, qaláxasa jaỹim sa 'te 'am s'etelégue.
30Qaláxasa so' Jesús 'enapego' so'me, 'enaac:
—Ỹátaqta 'eesása da'me 'am senapéga, jénjo' pí'ỹaq qomle chaliaxa ỹauaqá'a da' dos noỹin na' 'olégaxa, qana'chi 'am sóxote tres da' 'anqolguet da' sa jaỹim 'auaateton.
31Qaláxasa so' Pedro ỹátaqta n'iỹílaxatetaseguem da' l'aqtac, 'eeta't:
—Chaxasa'me da' 'am seléeta'ñi', qaláxasa sa senaac da'me sa 'am 'te saateton.
Qana'chi ỹima so' laỹi qoỹima'ague da'me 'enaac.
So' Jesús netaméetac huét'a di' Getsemaní
(Mateo 26.36-46; Lucas 22.39-46)
32Joca'li qoỹivíta di' 'aléua lenaxat da' Getsemaní, qana'chi so' Jesús 'enapegalo saua' lasoxoñii's, 'enaac:
—'Oñíỹiiñi qomle, 'ovii'ỹéna; cha'li saiquedája' da' ñitamen.
33Qana'chi náicapee'to saua' Pedro, Jacobo qataxa so' Juan. Huá'a, qana'chi let'ádaic da' nom'aguet loqolánaxa qataxa da' loláuaxa. 34Qana'chi 'enaaco':
—Jañi' ỹiquidiaqte ỹátaqta dachitata, nom'aguet da' leleuaxa. 'Ami, qaláxasa 'ovii'ỹéna qomle, 'ená'te 'au'ochii.
35Qana'chi so' Jesús ỹic'áta ga'me sequet'oi, qana'chi naqapaxaneguet jen' 'aléua da' nachoxodenot ñi' Dios da' 'uootaxa da' sa ỹipaiguet da'me ne'queténaxac 'me taỹá'a. 36Qataxa joca'li netaméetac, qana'chi 'enaac:
—'Am ỹit'a, 'am 'me qaỹa 'te 'auqalánaac, 'amata'a'téna. 'Ená'te 'aupagaqteneguet jaỹim da'me 'queténaxac 'me 'ená'am ga'me ỹómaxat 'me chimaxadaic. Qaláxasa 'ená'te 'aué'et qomle ga' mai'chi séetapeec, na'chigáta ga'me 'auéetapeec.
37Ỹim, qana'chi ỹic'atalo saua' lasoxoñii's, qana'chi ỹilalóo'te da' d'ochit'ape. Qana'chi 'enapego' so' Pedro, 'enaac:
—Simón, ¿soxoto' 'te 'au'ochítac? ¿Sa 'adalo'ogueto' da' cadá'ac 'anlótaiỹi? 38'Anlóitaiỹi qomle qataxa 'antamiñíitac, qaidi sa 'ami talóo'te qomle ga' sa nó'in neenataxac. Qá'a ga' siỹaxaua liquidiaqte da' ỹátaqta sa p'átaxadai, qaláxasa jen'me lapat qaỹa 'te ga' l'añaxac.
39Qana'chi ỹitaxa v'iỹílaxa ga' netamnaqa', qataxa netaméetac, qana'chi ỹitaxa 'ena'ama saua' l'aqtaqa 'me 'uáichidiñi. 40Ỹim, qataxa n'iỹílaq qataxa ỹilalóo'te saua' lasoxoñii's da' d'ochit'ape, qá'a saa'me naua' l'ai'te qapalapega'salo, ỹasouaxat da' l'ochaqa'. Qana'chi saa'me sa ỹaỹáte'n ga' 'eedaac. 41Qaa'le sóxote da' ỹivíta tres da' v'iỹílaxalo saa'me. Qana'chi 'enapegalo', 'enaac:
—Naỹi maale 'au'ochíỹii qataxa 'anmachiỹíiỹi. Qana'chi naq'áita, qá'a sóxote ỹivíta di' lalóqo' jen' siỹaxaua lec'óxot da' qoỹanóoue na' siỹaxadipi 'me loicoló'olpi. 42'Oñíiseguem qomle. 'Aỹaláỹi, qá'a sóxote nóvi' jen'me jaỹim ỹaneuo.
So' Jesús qoỹauéeuo qoỹicoñi'
(Mateo 26.47-56; Lucas 22.47-53; Juan 18.2-11)
43So' Jesús maliaxa dosétac ca'li nóvi' so' Judas 'me 'oonolec saa'me doce lasoxoñii's. Qataxa ỹátaqta jalcote so' siỹaxadipi 'me naquétaaue, huót'ai na' légaxanaxat qataxa na' neponpi 'epaq, so'me lamaxa'spi na'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi da' qodetaxaỹapégue' ñi' Dios, qataxa jen'me dapaxaguenataxanapeec na' naqátaxacpi qataxa na' ỹ'axaicáchiipi. 44Qaa'le so' Judas 'me menaxanaxaic, so'me ỹa'uo calia'chi da' l'aqtac, 'enaac:
—Ga'me jaỹim ñic'ouoq, naqaiga qomle ga' 'auacoñíi'uo, 'aucondíỹi. Ỹátaqta sa 'aualásaxañi'ỹa da' 'auavíquiiuo.
45Qana'chi jeso'me ca'li nóvi', qana'chi lac'ot so' Jesús. Qana'chi 'enaaco':
—'Am ỹasoxola'.
Qana'chi nec'ouoq. 46Qana'chi qoỹaconé'uo so' Jesús, qana'chi qoỹauéeuo da' qoỹicoñi'.
47Qaláxasa 'uo so' 'oonolec jesaa'me huetaavlo navíiseguem so' légaxanaxat, qana'chi ỹiquesoxóiỹi jan' lequetéla so'me lamaxasec so' lasoxola' na' netaxaỹáxanaxanecpi. 48Qana'chi so' Jesús 'enapego' so'me siỹaxadipi, 'enaac:
—¿Tá'nooqo'chi jaỹim 'auanaquíỹi'ỹa, qana'chi 'auauóit'ai naua' 'adelgaxanaqchídii', qataxa naua' 'anpo'ñídii' da' jaỹim 'aucondíỹi, 'ena'amo' da' jaỹim cacháxaic? 49Ỹiméda saua' noloqo'te da' 'ami souetaavlo, sapaxaguenataxáatac jiñi' tamnaxaqui, qalqaiga da' sa jaỹim 'auacoñíi'uo da' jaỹim 'aucondíỹi. Qaláxasa qaidi ỹipaquíchiỹi da' 'enapega't naua' nidii's l'aqtaqa ñi'me Dios.
50Qana'chi ỹima so' lasoxoñiisecpi 'etelégue so' Jesús da' dasóiỹi.
So' nesoqolec 'me dasóiỹi
51Na'chisóta 'uo so' nesoqolec ỹic'átetapegue' so' Jesús, napotóota'ña so' letala', qana'chi ỹitaxa qoỹaconé'uo. 52Qaláxasa so'me dasóiỹi, na'chi ỹiguem so'me lapoto, qana'chi saleet'ague.
So' Jesús qoỹasoxona'aguet so' net'alpi 'me ló'o na' nasoxocpi
(Mateo 26.57-68; Lucas 22.54-55, 63-71; Juan 18.12-14, 19-24)
53Qana'chi so' Jesús qoỹalémaxate'uo da' qoỹauée'uo so' let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi. Qana'chi ỹima'a't na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi, qataxa na' ỹ'axaicáchiipi, qataxa na' dapaxaguenataxanapeec na' naqátaxacpi. 54Qaa'le so' Pedro ỹic'átetapegue' joca'li so'me, qaláxasa qaỹa'aguet, cha ỹivída'uo ga' nasoxoc so'me let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi. Qana'chi ñíchiiñi, ỹalquétaaue na' huataxanaqpi, netóotapiỹi so' dóle'.
55Qana'chi jen'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi qataxa ỹima na' net'alpi 'me ló'o na' nasoxocpi, jen'me ỹilótaaque ga' lasoxoc ga' chiỹoqóchiỹi da' ỹi'quemaxaguet da' qoỹalaatec so' Jesús. Qaláxasa sa qonata. 56Qá'a jalcote na' ỹasaxalégue na' 'chi loqovínaxanaxac so'me. Qaláxasa ỹacatot na' l'aqtaxanaxacpi so' siỹaxadipi. 57Qataxa 'uo na' nichaachiñi, qana'chi ỹasaxalégue jen'me sa 'eesa lasouaxasetpi, 'enaac:
58—Qo'mi ñaquiáxanaqtapecot da'me ca'li 'enaac: “Jaỹim ñoláxachiñi qomle jiñi'me tamnaxaqui 'me l'onatac jen'me 'chi siỹaxadipi; qana'chi ỹovi't tres noloqo'te, qana'chi semat da' ñ'oxoséguem jega' laqáỹa tamnaxaqui 'me sa l'onatac ga' 'chi siỹaxaua.”
59Qaláxasa maliaxa ỹacatot na' n'aqtaxanaxacpi.
60Qana'chi jeso'me let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi nichaatóoue so' laỹi, qana'chi ỹinat so' Jesús, 'enaac:
—¿Qaỹo' ga'me 'auenaac? ¿Ga'me 'éeta ga' lasoxoc jen'me 'am qoỹisouéetapeec?
61Qaláxasa so' Jesús n'emáxaden, sa ỹ'at. Qana'chi jeso'me let'a na' nasoxola'pi qataxa v'iỹílaxalégue da' ỹinat, 'enaac:
—¿Qo'li na'chi'am qadet'a 'me qadec'alaxaqui, 'me lec'óxot ñi'me Dios 'me ni'ỹoxodénatac?
62Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Já'a, na'chaỹim. Qana'chi qomle, na'chi 'aulói'ỹa jen'me siỹaxaua lec'óxot da' net'ague na' ỹaỹáten ñi' Dios 'me p'asáiỹi, qataxa qomle n'iỹílaq, naquétaaue na' ló'oc 'me huet'ot na' piỹem.
63Qana'chi so'me let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi, jeso'me necolaxachidíñi saua' leuo. Da'me sa nalóta da'me náỹi lalemataic. Qataxa 'enaaco':
—¿Jái'chi ga'me seuénaqtaaque laqáỹa da' ỹitaxa ỹí'et ga' l'aqtaxanaxac? 64Sóxote 'ami 'anaquiáxañiitapecot da'me naua' l'aqtaqa ỹátaqta nep'aguee'to ñi' Dios. ¿Jái'chi ga'me 'oñíit'ec naỹi da'me?
Qana'chi ỹima qoỹimíchiỹi da' qoỹaneguet da' nalaataguec so'me.
65Huá'a, qana'chi 'uo na' natoqot so'me, qataxa qoỹa'uo so' latáxasoxoc lapadénaxat, qana'chi qoỹidó'oc jan' poquena, qana'chi qodosetalégue:
—¡Ỹa 'auchoxot jái'chi na'me 'am ỹi'uaxáatac!
Qataxa na' huataxanaqpi ỹi'uaxáatapegooue na' latáxasoxoc so'me.
So' Pedro 'enapeela't sa ỹaateton so' Jesús
(Mateo 26.69-75; Lucas 22.56-62; Juan 18.15-18, 25-29)
66So' Pedro maliaxa huét'a ga' p'áñi so' soxoc, qana'chi nivíta jaso'me lamaxase so' let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi. 67Jaso'me ca'li ỹilá'a so'me da' netóotapiỹi so' dóle', qana'chi ỹilot'ot, qana'chi ỹinato', 'enaac:
—Séetapega 'am nataq'en 'anauégaxaua da'me Jesús 'me Nazaret lé'ec.
68Qaláxasa so' Pedro noqolguet, qana'chi 'enaac:
—Neegue't, sa saateton da'me, qataxa sa saỹáten da'me 'auéetapega.
Qana'chi tái'ỹa so' lai so' som. Huá'a, qana'chi noỹin so' 'olégaxa. 69Qana'chi jaso' namaxase ỹitaxa ỹilot'ot so'me, qaama'le 'enapego' na'me huet'edi, 'enaac:
—Dójo' siỹaxaua naqaida da' 'oonolec jenaa'me.
70Qaláxasa so'me ỹitaxa noqolguétetac. Ca'li copáchiỹi, qataxa na' huet'edi qoỹíitapega so'me, 'enapega't:
—Ỹátaqta di'ỹoq da' na'chi'am da' 'adaỹi jen'me, qá'a 'am Galilea lé'ec, qataxa naua' 'ad'aqtaqa 'chi 'ena'ama jen'me.
71Qana'chi so' Pedro huá'a, qana'chi sa ỹalá'ac da'me 'enaac qataxa 'enapeela't da' qoỹalaat so'me da' 'uootaxa ỹaateton, 'enaac:
—Neegue't, sa saateton da'me siỹaxaua 'me jaỹim 'au'axáchiitapeguem.
72Huá'a, qana'chi ỹitaxa noỹin so' 'olégaxa. Qaama'le so' Pedro hueenata da'me l'aqtac joca'li so' Jesús ca'li 'enaac: “Qomle ỹauaqá'a da' dos noỹin na' 'olégaxa, qana'chi sóxote da' tres da' 'anqolguet da' 'aunapeela't da' sa jaỹim 'auaateton.” Qana'chi joca'li táchiỹi lauel so'me dójo', qana'chi noỹíitac.

Currently Selected:

Marcos 14: PLGNT93

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy