Matei 25
25
Parabola celor zece fecioare
1Atunci Împărăția cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2Cinci dintre ele erau nechibzuite și cinci înțelepte. 3Când și-au luat candelele, cele nechibzuite nu și-au luat cu ele și ulei#25:3 nt Termenul ἔλαιον se referă punctual la uleiul de măsline care era folosit, printre altele, și pentru iluminat (BDAG 313, s.v. ἔλαιον)., 4dar cele înțelepte, împreună cu candelele, și-au luat și ulei în vase. 5Fiindcă mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit. 6Pe la miezul nopții, s-a auzit un strigăt: «Iată mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!» 7Atunci toate acele fecioare s-au sculat și și-au pregătit candelele. 8Cele nechibzuite au zis celor înțelepte: «Dați-ne din uleiul vostru, căci ni se sting candelele!» 9Dar cele înțelepte au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă! Mergeți mai degrabă la cei care vând și cumpărați-vă!» 10În timp ce ele plecau să cumpere, a venit mirele, iar cele care au fost gata au intrat cu el la nuntă și ușa a fost încuiată. 11Mai târziu, au ajuns și celelalte fecioare și au zis: «Doamne, doamne#25:11 nt Sau Stăpâne, stăpâne, …, deschide-ne!» 12El, însă, le-a răspuns: «Adevărat vă spun că nu vă cunosc.» 13De aceea, vegheați pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul!#25:13 ct Unele mss adaugă: când va veni Fiul Omului. Întrucât cele mai timpurii și mai importante mss (𝔓35 א A B C* D L W Δ Θ ƒ1 33 565 892 1424* lat co) nu conțin aceste cuvinte, ele au fost privite, mai degrabă, ca o notă explicativă la o frază ce pare neterminată. Această adăugire reproduce ultimile cuvinte din Mt. 24:44.
Parabola talanților
(Lc. 19:11-27)
14Căci va fi asemenea unui om care, plecând într-o călătorie, i-a chemat pe slujitorii săi și le-a încredințat averile sale. 15Unuia i-a dat cinci talanți#25:15 nc Un talant = 6.000 dinari, echivalent cu câștigul unui lucrător pe o perioadă de 20 de ani., altuia doi, altuia unu, fiecăruia după puterea lui, și a plecat. Îndată#25:15 ct Forma cea mai bine atestată în mss este: ἀπεδήμησεν εὐθέως. πορευθεὶς…, adică forma care leagă adverbul îndată de verbul a pleca (א A C D L W ƒ13 et al.). Cu toate acestea, sunt două motive majore pentru care adverbul εὐθέως, trebuie înțeles ca parte a propoziției care urmează în v. 16:1) Lecțiunea aceasta (… a plecat. Îndată cel care primise cinci talanți s-a dus …”) „explică mai bine originea celorlalte variante care au apărut atunci când copiștii au căutat să elimine asindetul, dar și ambiguitatea poziției lui εὐθέως, prin inserarea conjuncției δε, însă, înainte sau după πορευθείς” (Metzger, TCGNT, p. 63); 2) adverbul εὐθέως stă aproape întotdeauna înaintea verbului pe care îl determină., 16cel care primise cinci talanți s-a dus, a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci. 17La fel, cel care primise doi a câștigat alți doi. 18Dar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns argintul stăpânului său. 19După mult timp, stăpânul acelor slujitori a venit#25:19 nt Lit. vine (prezentul naratorului). La fel și verbul următor: „se socotește”. și s-a socotit cu ei. 20Apropiindu-se, cel care primise cinci talanți i-a mai adus alți cinci talanți și i-a zis: «Stăpâne, mi-ai încredințat cinci talanți. Iată că am câștigat cu ei alți cinci talanți.» 21Stăpânul său i-a zis: «Bine, slujitor bun și credincios! Peste puține ai fost credincios, peste multe te voi pune. Intră în bucuria stăpânului tău!#25:21 nt Sau Fii părtaș la bucuria stăpânului tău. Aici și în v. 23.» 22S-a apropiat și cel cu doi talanți și a zis: «Stăpâne, doi talanți mi-ai încredințat. Iată că am câștigat cu ei alți doi talanți.» 23Stăpânul său i-a zis: «Bine, slujitor bun și credincios! Peste puține ai fost credincios, peste multe te voi pune. Intră în bucuria stăpânului tău!» 24S-a apropiat și cel care primise un talant și a zis: «Stăpâne, știam că ești un om aspru, care seceri de unde nu ai semănat și aduni de unde nu ai împrăștiat. 25Fiindu-mi frică, m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Uite, ai aici ce este al tău!» 26Dar stăpânul său i-a răspuns: «Slujitor rău și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat.#25:26 nt Partea a doua a v. 26 poate fi citită și ca o întrebare: Ai știut că secer de unde n-am semănat și că adun de unde n-am împrăștiat? În cazul acesta, traducem conjuncția οὖν de la începutul v. 27 prin atunci, în loc de așadar: „Atunci, se cuvenea să…” 27Așadar, se cuvenea să-mi fi dat arginții la schimbătorii de bani#25:27 nt Sau bancheri., iar la întoarcerea mea să-mi fi primit cu dobândă ce este al meu. 28Așadar, luați de la el talantul și dați-l celui care are zece talanți. 29Fiindcă oricui are îi va mai fi dat și va avea din belșug, dar celui ce nu are i se va lua și ceea ce are#25:29 ct Unele mss conțin: ceea ce i se pare că are.. 30Iar pe slujitorul cel netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânset și scrâșnire a dinților.»
Judecata finală
31Când va veni Fiul Omului în slava Sa, împreună cu toți îngerii#25:31 ct Unele mss conțin: cu toți sfinții îngeri., atunci Se va așeza pe tronul slavei Sale. 32Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui, iar El îi va despărți pe unii de alții, după cum desparte un păstor oile de capre: 33va pune oile la dreapta Sa, iar caprele la stânga. 34Apoi Împăratul va spune celor din dreapta Lui: «Veniți, cei binecuvântați de Tatăl Meu, și moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii! 35Căci am fost flămând și Mi-ați dat să mânânc, Mi-a fost sete și Mi-ați dat să beau, am fost străin și M-ați primit între voi, 36am fost gol și M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și M-ați vizitat, am fost în închisoare și ați venit pe la Mine.» 37Atunci cei drepți Îi vor răspunde: «Doamne, când te-am văzut noi flămând și te-am hrănit sau însetat și Ți-am dat să bei? 38Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit între noi, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39Și când Te-am văzut bolnav sau în închisoare și am venit pe la Tine?» 40Iar Împăratul le va răspunde: «Adevărat vă spun că, atâta timp cât#25:40 nt Sau, în măsura în care. Aici și în v. 45. ați făcut așa unuia dintre acești neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi-ați făcut.»
41Apoi le va zice celor de la stânga: «Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic care a fost pregătit#25:41 ct Unele mss conțin: pe care l-a pregătit Tatăl Meu. diavolului și îngerilor lui! 42Căci am fost flămând și nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, 43am fost străin și nu M-ați primit între voi, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu M-ați vizitat.» 44Atunci vor răspunde și ei: «Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau setos sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți-am slujit?» 45Atunci El le va zice: «Adevărat vă spun că, atâta timp cât nu ați făcut așa unuia dintre acești neînsemnați, Mie nu Mi-ați făcut.» 46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți în viața veșnică.
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea