Marele Său sacrificiu, marea noastră misiuneMostră

Fragment: ...Și am stat acolo, de Hazel Hoskins
Conduceam de la Zagreb la Sarajevo înghesuiți în vechiul Opel Kadett al lui Felix - cald și lipicios de la soarele croat. Totuși, disconfortul nostru a fost nesemnificativ în comparație cu oroarea ce se desfășura în fața ochilor noștri...

Fiecare cotitură a drumului aducea scene noi care descriu consecințele războiului. Cu greu, un singur sat scăpase de bombardamente sau de focul mortierelor. Clădirile care erau încă în picioare erau complet abandonate. Locuințele fuseseră jefuite până în punctul în care semănau cu niște schelete. Orice ziduri care erau încă picioare au fost presărate de urme de gloanțe. Ne-am adus aminte cu durere profundă de cei care au murit aici.

Am mers apoi către zona muntoasă unde urma să ne oprim pentru a lua prânzul. Scenariul s-a schimbat drastic - de la distrugere totală la o frumusețe uimitoare; cascade spumoase, lacuri limpezi cu nuanțe de turcoaz, pini falnici și mesteceni argintii... o adevărată grădină a Edenului.

Doamne, ai creat o lume atât de frumoasă. Apoi păcatul și-a ridicat capul urât cu răul și lăcomia lui. Omul a distrus lumea Ta perfectă.