Mai îndrăzneț: O privire asupra credinței îndrăznețe a oamenilor imperfecțiMostră

Ziua 1: Petru

Majoritatea oamenilor care au citit Biblia sau au urmărit ceva produs despre ea au auzit povestea lui Petru mergând pe apă și au fost provocați să „coboare din barcă” cu îndrăzneala credinței. Isus mergând pe apă este consemnat în trei din cele patru relatări ale vieții lui Isus (în Matei, Marcu și Ioan), dar singura care menționează participarea lui Petru este Matei. Observați în relatarea lui Matei instrucțiunile directe pe care Isus le-a dat ucenicilor. Matei îl descrie de fapt pe Isus spunându-le să urce în barcă. Toate cele trei relatări îl citează pe Isus spunând: „Eu sunt; nu-ți fie frică." Isus le cere pur și simplu ucenicilor Săi să nu se teamă. Să-ți fie frică este inutil pentru că El este Isus și este prezent. Dar atunci a cui idee este ca Petru să coboare din barcă? Este ideea lui Petru. Isus este de acord cu asta, dar Isus nu i-a cerut inițial. În lucrul pe care l-a cerut – să nu se teamă – Petru de fapt eșuează (v. 30). Dar să ne uităm la sfârșitul poveștii. Răspunsul ucenicilor este uimirea și închinarea. Ei au fost convinși că Isus „este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu”.

Acest tip de comportament exagerat și adesea nechibzuit este destul de tipic pentru Petru, așa cum îl vedem în relatările Evangheliei. Îl vedem făcând afirmații mari pe care nu le poate îndeplini (de exemplu, el neagă că L-a cunoscut pe Isus imediat după ce zice că va muri pentru El), îl vedem tăind urechea unui bărbat, îl vedem vorbind fără să se gândească de mai multe ori și îl vedem mustrându-L pe Isus însuși. Dar îl vedem și conducând biserica primară într-un mod incredibil. În Faptele Apostolilor 2 îl vedem pe Petru — plin de Duhul Sfânt — fiind implicat în vindecarea unui olog, stând în picioare sub persecuție și ținând o predică puternică în urma căreia trei mii de oameni cred în Isus. Este cumva același om?

Isus îl corectează pe Petru des (și, din fericire, îl vindecă pe omul căruia Petru i-a tăiat urechea!), dar Isus îl ia pe Petru, chiar dacă acționează înainte de a gândi, și îl alege pe el pentru a începe să-și zidească Biserica. De ce? În mod clar Petru era slab din multe puncte de vedere și a eșuat adesea. Dar Isus a văzut în Petru ceva ce putea folosi. Petru trebuia să crească, dar ingredientele erau acolo. Petru a fost dispus să le ofere, să fie corectat și redirecționat de Isus atunci când era necesar și să-și țină ochii pe Isus.

Întrebări de reflecție/discuție:

1. Ce înveți citind trei relatări inspirate ale unor bărbați diferiți despre același eveniment?

2. De ce ar putea doar una dintre cele trei relatări ale acestui eveniment să menționeze participarea lui Petru?

3. Unii cercetători cred că Evanghelia după Marcu este de fapt relatarea lui Petru despre viața lui Isus, iar Marcu doar a scris-o pentru el. Dacă acest lucru este adevărat, de ce ai putea să nu spui tuturor despre timpul în care ai mers pe apă?

4. Care este un punct forte și o slăbiciune pe care ai putea să-l lași pe Isus să le folosească?