O Dragoste UluitoareMostră

Dragostea Tatălui

În primul secol, audiența din Orientul Mijlociu care îl asculta pe Isus spunând povestea fiului risipitor, trăia într-o cultură caracterizată de onoare-rușine. Ei erau bine familiarizați cu îndeplinirea unor standarde specifice prin care se câștigau respectul și statutul în cadrul societății. În această povestire, acțiunile fiului deviază de la așteptările societății, acestea aducându-i rușine și lui și familiei sale.

În cultura evreiască antică, ei erau pregătiți cum să răspundă unor astfel de situații. Într-o practică numită ceremonia de la Kezazah, o persoană care purta o astfel de rușine era îndepărtată în mod oficial de restul comunității. Aceasta a fost o practică atât de răspândită încât cuvântul „ostracizat” este derivat din termenul grecesc care o descrie. Dacă un membru al comunității le-ar fi adus o astfel de rușine și ar fi avut îndrăzneala de a-și arăta din nou fața, sătenii l-ar fi întâmpinat la marginea satului și ar fi spart o oală de lut pe pământ.

Oala făcută cioburi era o reprezentare vizuală a individului cu rușinea – zdrobit fără a putea fi recuperat și alungat pentru totdeauna din comunitate.

Aici se produce schimbarea șocantă a evenimentelor din povestea lui Isus. Fiul se întoarce în sat și ascultătorii așezați în jurul lui Isus se așteaptă să audă cum se încheie ceremonia Kezazah, dar nu se întâmplă așa. În schimb, tatăl, care își vede fiul risipitor la orizont, își ia în mână poala hainei sale și aleargă către fiul său.

Pentru un bătrân respectat din comunitate, ca să-și ridice haina și să-și expună gleznele, era de neconceput. Nu trebuia să alerge așa la marginea proprietății sale pentru a saluta pe cineva, în special pe un paria. Cu siguranță, nu trebuia să alerge deloc – era sub demnitatea lui! Dar tatăl din povestea lui Isus sfidează toate așteptările pentru a restabili reputația fiului său. Își asumă rușinea de bună voie ca să ajungă primul la fiul său și să împiedice satul să arunce ocara asupra lui și să-l alunge pentru totdeauna.

De meditat: În timpul slujirii Sale, Isus a dat viață acestei pilde când a preluat rușinea unei femei prinse în adulter. La fel ca femeia adulteră, continui să trăiești în rușinea ta sau ești dispus să-i permiți lui Isus să te elibereze de ea și să-ți schimbe viața pentru totdeauna?

Rugăciune: Tată, îți mulțumesc pentru dragostea Ta uluitoare care îmi ia rușinea și mă iartă atunci când mă rătăcesc! Ajută-mă să-mi amintesc că dragostea Ta este diferită de aceea pe care o experimentez eu în această lume. Nu eșuează! NU POATE da greș, chiar și atunci când eu eșuez!