Devoțiuni zilnice cu Greg LaurieMostră

Nu momeala, ci mușcătura

Se pune întrebarea dacă Iuda Iscarioteanul era pur și simplu un pion. Gestul său a condus către moartea lui Isus, care a rezultat în mântuirea întregii omeniri, nu-i așa? Da, însă trebuie să luăm în considerare aceasta: doar pentru că a existat beneficiu în urma trădării lui Isus, tot nu o justifică.

La cruce, două puteri, ca să zic așa, erau la lucru. Atât Dumnezeu Tatăl, cât și diavolul erau ațintiți spre același eveniment: moartea lui Isus Hristos. Diavolul îl dorea pe Isus redus la tăcere și oprit. El voia ca Isus să înceteze și să renunțe. Pe de altă parte, scopul lui Dumnezeu era ca Isus să ispășească păcatele noastre. Aceste obiective erau total diferite, dar într-un fel, erau îndreptate spre același eveniment.

Iată asupra cărui lucru trebuie cugetat: Iuda făcea lucrarea diavolului. Este important de amintit faptul că el a fost inițiatorul trădării lui Hristos (vezi Matei 26:14). Iuda a declanșat-o. El a pus la cale tot. Nimeni nu l-a forțat să facă lucrul acesta. El a fost responsabil pentru deciziile pe care le-a luat.

Ceea ce s-a întâmplat a fost folosit spre slava lui Dumnezeu, dar cu siguranță nu aceasta era intenția diavolului. Iuda nu a fost o victimă a circumstanțelor sau o unealtă pasivă a providenței. El a făcut această alegere pe cont propriu. Da, diavolul i-a plantat în mintea lui Iuda acel gând al trădării lui Hristos. Citim în Ioan 13:2 că „pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă.” Iuda putea să îi reziste tentației, așa cum noi toți putem să ne împotrivim ei. Însă cel rău a găsit în Iuda instrumentul voinței. A înghițit momeala, apoi a fugit cu ea, și L-a vândut pe Domnul.

Amintește-ți, nu momeala constitue ispita. Ci mușcătura.

Propoziția de rezumat: Iuda a înghițit mușcătura ispitei, dar ar fi putut să se opună - dar tu ce faci?

Copyright © 2012 de Harvest Ministries. Toate drepturile rezervate.