La începutMostră

Îți poți imagina ce a simțit Noe când el și familia lui erau în mijlocul potopului? Noe a făcut tot ce i-a poruncit Dumnezeu. El a fost credincios în umblarea lui cu Dumnezeu și a fost credincios în construcția corabiei. Dumnezeu a închis ușa și potopul a venit. Noe, familia lui și animalele au fost singurii care au supraviețuit. Ce sentiment măreț de nedumerire, frică, confuzie și bănuială trebuie să fi simțit.

Același Dumnezeu care l-a salvat pe Noe dintr-o generație decăzută, același Dumnezeu care l-a instruit pe Noe cu exactitate cum să construiască arca, același Dumnezeu care a închis ușa corabiei și același Dumnezeu care l-a protejat pe Noe și familia lui și animalele de apele potopului este același Dumnezeu și astăzi. El este cu noi în toate furtunile, în toate văile și în temerile noastre.

Cu toate că Dumnezeu a distrus toate creaturile vii, El l-a salvat pe Noe și familia lui. Dumnezeu a fost cu ei, conducându-i chiar și în mijlocul întunericului. Noi toți ne confruntăm cu perioade de temeri copleșitoare. Când suntem în fața văilor adânci ale durerii, pierderilor, păcatului, fricii sau persecuției, Dumnezeul nostru este același. El este Păstorul căruia îi pasă de noi. Este Cel care ne conduce la pășuni bogate, ajutându-ne când suntem slabi și obosiți, dându-ne putere și arătându-ne calea dreaptă.

Noe avea toate motivele să se teamă. El s-a încrezut în Dumnezeu în mijlocul acestor circumstanțe și a umblat cu Dumnezeu zi de zi. Fie ca viața noastră să fie o reflexie a vieții lui Noe, rămânând credincioși în a face tot ceea ce Dumnezeu ne-a cerut, ancorați în El chiar și în cele mai întunecate văi și încrezători că El este cu noi indiferent de situație.

Rugăciune

Tată Doamne, știu că ești cu mine. Tu ești Păstorul meu și nu voi duce lipsă de nimic. Tu ești cu mine și nu mă tem de niciun pericol. Tu m-ai asigurat de Cine ești și ce poți să faci. Mă încred în Tine! Amin.