Atitudini în timpul de Advent: un devoțional zilnic de CrăciunMostră

Cântarea de laudă a Mariei din Luca 1:26-55 este cunoscută sub numele de Magnificatul (v.46-56). Cuvântul „Magnificat” este un cuvânt latin care înseamnă „sufletul meu îl mărește pe Domnul”.

Uneori trecem în grabă de partea Mariei din povestea de Crăciun.

Ne-o imaginăm blândă și umilă, supunându-se în liniște veștilor îngerului Gabriel. Dar ia-ți o clipă pentru a te gândi la cum s-ar fi putut simți asta pentru Maria.

Ia-ți o secundă pentru a respira realitatea. O tânără care nu are nimic pe numele ei i se spune că va avea, nu orice copil, ci copilul lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt, înainte de a se căsători cu logodnicul ei, Iosif.

Putem doar să presupunem că Maria a fost plină de teamă completă la acest gând. Ce ar crede logodnicul ei? O va evita familia ei? Comunitatea ei o renega? Și cum poate cineva să crească pe fiul lui Dumnezeu?

Planul lui Dumnezeu pentru Maria cerea ca ea să-și deschidă mâinile în predare și credință, iar în acea postură de ascultare, sufletul ei l-a mărit pe Dumnezeu.

Reflecții:

• Lăsați realitatea situației Mariei să se afunde pentru un moment. Cum te-ai simți în pielea ei?
• Acum recitiți versetele 46-56. Ce vă arată cântecul Mariei despre postura ei față de Tatăl ei? Perspectiva ei despre propria ei viață?
• Ce vă poate învăța răspunsul Mariei despre a trăi cu mâinile deschise?

Fie ca inima să se reverse astăzi, în timp ce îți deschizi mâinile cu credință și te predai lui Dumnezeu.