Atitudini în timpul de Advent: un devoțional zilnic de CrăciunMostră

Putem fi sinceri? Uneori este mult mai ușor și mai tentant să ne gândim doar la noi înșine.

Este inconfortabil să recunoaștem acest lucru, dar când devenim cu adevărat sinceri, vedem că preferăm să avem grijă de noi înșine, să facem ceea ce vrem și să ne organizăm viața într-un mod care este cel mai convenabil pentru noi >>.

Este atât de ușor ca familiile noastre , prioritățile noastre și planurile noastre să devină centrul universului nostru.

Nu este chiar un gând cald și prietenos pentru un devoțional de Advent, nu-i așa?

Dar Crăciunul este un moment propice pentru a verifica cum ne descurcăm cu smerenia și predarea. Când luăm în considerare întruparea lui Hristos, actul suprem de smerenie și predare, suntem invitați să avem aceeași gândire ca și Hristos. Hristos, care fiind Dumnezeu, avea toate motivele să-Și exercite acea putere asupra noastră, dar, în schimb, a ales smerenia, slujirea și omenescul.

Pavel, scriitorul care se adresa filipenilor, concentrează atenția asupra exemplului de smerenie al lui Hristos. 

El era divin, dar a ales întruparea.

Experimenta o comunitate perfectă, intimă cu Trinitatea, dar a ales o familie pământească.

El este Dumnezeu, dar a ales să intre în creația frântă pentru a fi cu noi și a face toate lucrurile noi.

Deoarece acest sezon ne cheamă la generozitate, este important să ne smerim cu genunchii plecați înaintea Domnului Isus și să intrăm în frângerea lumii pentru a aduce speranță, mântuire, restaurare și iubire. 

Această smerenie este frumos demonstrată într-o biserică zidită în mijlocul unui oraș al zdrobirii din Thailanda, care colaborează cu Compassion. Orașul Mae Sot este o parte frumoasă a lumii care deține un secret înfiorător. Aici, mulți copii sunt sclavi, lucrând în condiții groaznice, împotriva voinței lor.

Dar biserica s-a mutat intenționat în acest oraș pentru a fi un far al speranței. Frățietatea este pasionată de protejarea copiilor din comunitatea lor. Ei oferă programe și oportunități pentru copii și tineri, arătându-le o cale în afara exploatării.

Ei practică genul de capitulare îngenuncheată și de întrupare asemănătoare lui Hristos în comunitatea lor, care ne poate inspira la aceeași postură, pe măsură ce ne apropiem de Crăciun.

Rugați-vă: 

Doamne, mărturisesc că uneori egocentrismul este alegerea mai ușoară și o fac mult prea des. Îmi pare rău. Ajută-mă să aleg predarea. Vreau să mă apropii de tronul tău, care a fost cândva o iesle umilă, cu genunchii plecați cu aceeași smerenie pe care ai exemplificat-o prin Întruparea ta. 

Fie ca acea predare umilă să ducă la transformare, nu numai în propria mea viață, ci și în comunitatea mea. 

Amin.