Părinți imperfecțiMostră

Lasă-i 

Putem să găsim speranță și inspirație de la părinții care au trecut pe aici înaintea noastră. Primim speranță și încurajare atunci când drumul devine greu. Și atunci când simțim că nu mai putem continua, Tatăl nostru ceresc ne spune, „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea este făcută desăvârșită în neputință” (2 Corinteni 12:9). Deci, atunci când suntem în neputință, atunci puterea Sa este desăvârșită. 

Unul dintre cele mai provocatoare sezoane în creșterea copiilor este atunci când copiii noștri devin preadolescenți și continuă în anii de adolescență. În acest sezon putem vedea o schimbare în atitudine și îi simțim cum se retrag de lângă noi. Dar ei fac exact ceea ce trebuie să facă înainte ca să poată deveni adulți sănătoși, responsabili și independenți. Deci ce putem face? Să-i lăsăm. 

Să-i lăsăm să aleagă și să construim acest mușchi de a lua decizi și a experimenta consecințele. Dacă copilul tău de 10 ani vrea să-și cheltuiască banii de buzunar pe bomboane și nu mai are bani rămași pentru restul săptămânii, lasă-l. Nu va conta prea mult în imaginea de ansamblu, dar îl va învăța o lecție în acest proces. 

Lasă-i să pună întrebări cu privire la credința lor. Toți copiii le au. Ei întreabă pentru că vor răspunsuri. Nu-ți fie frică să spui, „Nu știu.” Și nu-ți fie frică să încerci să afli. Dar cel mai important, doar ascultă. Amintește-ți, noi încercăm să devenim și studenți ai copiilor noștri și ceea ce face sens pentru ei.

Lasă-i să eșueze și să învețe lecții. Acesta va fi unul dintre cele mai grele lucruri pentru tine ca și părinte. Tu ai experiențe de viață și vezi înainte ce consecințe ar putea avea alegerile lor. Dar cum vor învăța dacă tu controlezi mereu rezultatul? Poate că slujba lor de vară le cere să fie la serviciu la ora 6 dimineața. După câteva zile în care întârzie și faptul că trebuie să facă față consecințelor îi va ajuta să învețe o lecție valoroasă.

Ai lăsa să plece nu înseamnă că renunți la ei și nici nu înseamnă că nu intervii. Există o vreme pentru asta, chiar și în viața copiilor noștri de adulți. Dar înainte să o faci, pune-ți următoarea întrebare, „Rezultatul potențial al acestui lucru este ceva din care va fi greu să se refacă?” Dacă răspunsul este nu, atunci ține-ți părerea pentru tine. Dacă răspunsul este da, atunci treci peste cerința copilului tău sau spune în mod respectabil ceva copilului tău adult. 

În concluzie, din momentul în care devenim părinți, trebuie să începem procesul de a-i lăsa să plece. Și este un proces. Și merge împotriva a tot ceea ce este în noi, deoarece ne dorim să-i protejăm de orice greutate. Dar, motto-ul nostru ca și părinți ar trebui să fie, „Pot totul prin Cel Care mă întărește” (Filipeni 4:13). De multe ori greutățile sunt cele care aduc cele mai extraordinare rezultate. Atât în noi, cât și în copiii noștri.