Discipline SpiritualeMostră

Ziua 7 – Disciplina Slujirii

În slujirea Lui, un copil a lui Dumnezeu nu are nevoie de un sceptru, ci de un ștergar. Nu de funcții avem nevoie, ci de lepădare de sine și un lighean. 

În noaptea în care a fost vândut, Isus le dă o ultimă pildă ucenicilor. Se dă pe Sine ca exemplu. Se ridică de la masă, se dezbracă de haina Lui, ia un ștergar și se încinge cu el, făcându-se asemenea celui mai neînsemnat sclav.

Pe urmă, fără cuvinte, dar atât de grăitor, toarnă apă într-un lighean, spală picioarele ucenicilor și le șterge cu ștergarul cu care era încins. 

Isus răstoarnă obiceiul, desființează cutuma cum că cel mai mic trebuie să fie slujitorul celui mai mare. Dacă și atunci, și acum cel mai mic îl slujește pe cel mai mare, în Împărăția lui Cristos lucrurile stau exact invers. Acesta este unul dintre paradoxurile Împărăției.

Pentru că avem modelul lumii sub ochii noștri, de multe ori ne e greu să slujim după modelul lui Cristos.

„Dacă mă smeresc, ceilalți vor crede că sunt mai presus de mine.”

Dar nu părerea lui Dumnezeu contează?

Cel care se smerește, făcându-se robul tuturor, va fi înălțat de Dumnezeu!

Dumnezeu ne oferă privilegiul să slujim! Lucrarea Lui nu stă în niciunul dintre noi.

Frumusețea este că Dumnezeu a ales să Își facă prin noi lucrarea, acest lucru fiindu-ne atât de benefic.

Dacă Isus Cristos, Domnul și Învățătorul nostru, a spălat picioarele ucenicilor, dându-ne o pildă, și noi suntem datori să ieșim din comoditate, să ne lepădăm de noi înșine, să luăm ștergarul și să slujim.