Doamne, unde ești?! Cu John BevereMostră

Scoțând apă din fântână!

Îmi amintesc câteva instanțe în sezoanele uscate când încercam să mă rog și îmi era foarte greu să iau o gură proaspătă de apă vie. Într-o astfel de situație, mi-am luat cortul și am plecat într-un parc național pentru o perioadă de rugăciune și post. În acea noapte m-am rugat, apoi am citit, și după aceea am început să cânt cântări de laudă. Am petrecut aproximativ trei ore făcând aceste lucruri, și mi se părea că nu ajung nicăieri. Nimic nu părea proaspăt - eram pe cât de uscat puteam fi. Foarte dezamăgit, în sfârșit, m-am cuibărit în sacul meu de dormit și am încercat să adorm.

În timpul nopții, mi se părea că toți demonii aveau o sărbătoare - nu am dormit prea bine. M-am tot învârtit și m-am tot întors, întrebându-mă de ce Dumnezeu nu mi s-a revelat. Următoarea dimineață, am ieșit afară și am început să umblu pe cărările din parcul național, rugându-mă în Duhul, dar încă mă simțeam secătuit. Am continuat așa încă vreo oră și jumătate. 

În sfârșit m-am uitat în sus și am zis, „Doamne, bănuiesc că mă aflu în pustie.” Mă gândeam că la fel de bine mă pot duce acasă și să nu-L mai caut. M-a pus într-un loc pustiu, și lucrurile se vor schimba când El mă va scoate din acest pustiu.

Aceasta era o gândire eronată! Dumnezeu nu ne aduce în aceste perioade pentru a ne frustra și să ne facă să renunțăm până ce El va schimba în mod suveran lucrurile! Pustia nu este intenționată ca să fie un loc al eșecului, ci al victoriei! Dintr-o dată, am auzit o voce șoptită care mi-a spus, „Luptă!”

Acea șoaptă a fost scânteia de foc și viață de care aveam nevoie. Imediat am început să spun, „Stârnește darul lui Dumnezeu în mine! Veniți râuri de apă vie! Țâșnește, fântână, în inima mea!” 

În timp ce repetam aceste cuvinte care se găsesc în Scriptură, rugăciunea a devenit tot mai intensă, până ce eu mergeam în susul și în josul cărării, rugându-mă și rostind Cuvântul lui Dumnezeu cu o mare râvnă. Totul a devenit proaspăt, și m-am simțit însuflețit! Prezența Sa era cu mine într-un mod foarte puternic. Doar câteva minute mai devreme, mă simțeam greoi și slăbit. Dar acum mă pregăteam de luptă, gata să îmi înfrunt dușmanul cu Cuvântul lui Dumnezeu!

Ploaia este foarte rară în deșert. Accesul la apă acolo nu este ușor și dacă este să fie găsită, trebuie să fie scoasă din fântâni și izvoare. Când te afli într-un sezon în pustie, în loc de a te uita în exterior pentru a fi împrospătat, sapă adânc în interior - unde vei scoate din râuri de apă vie.