Crucea și CoroanaMostră

Învierea - De ce are importanță

Dar dacă Isus Hristos nu ar fi înviat din morți? Cum rămâne cu noi? Ce asigurare am avea privitor la orice în viață? Încrederea noastră, gândurile despre moarte și speranțele noastre legate de existența de după ar fi afectate.

Dumnezeu știa că învierea lui Isus va ridica multe semne de întrebare în mintea noastră; de aceea l-a călăuzit pe Pavel să ne ofere niște răspunsuri. În 1 Corinteni 15:14, apostolul abordează problema principală: Ce s-ar fi întâmplat dacă învierea nu ar fi avut loc cu adevărat? El scrie: „Dar dacă Hristos n‑a fost înviat, atunci predicarea noastră este fără folos, și fără folos este și credința voastră."

Aceasta înseamnă că dacă n-ar fi avut loc învierea, credința noastră ar fi goală și lipsită de orice temelie; am fi niște martori mincinoși, răspândind minciuni; toate eforturile noastre pentru credință ar fi lipsite de valoare; și citirea Scripturii și împărtășirea veștii bune ar fi o pierdere totală de timp (1 Corinteni 15:17). Toți urmașii lui Hristos care au murit crezând că sunt destinați pentru viața veșnică ar fi pierit pur și simplu, iar speranța lor la Cer n-ar fi fost nimic altceva decât o amăgire (1 Corinteni 15:18). Cea mai rea parte ar fi însă că am fi în continuare în păcatele noastre (1 Corinteni 15:17), încă sub vină, trăindu-ne viețile ca pe o pedeapsă meritată pentru că am păcătuit (Romani 6:23). Pavel rezumă totul astfel: „Dacă numai în viața aceasta ne‑am pus speranța în Hristos, atunci suntem cei mai jalnici dintre toți oamenii!" (1 Corinteni 15:19).

Din fericire, speranța noastră se extinde dincolo de această viață pentru că Isus a înviat cu adevărat din morți. Dumnezeu, în înțelepciunea Lui, ne-a lăsat dovezi incontestabile. Pentru început, mormântul era păzit de soldații romani, care s-ar fi confruntat cu o moartea iminentă dacă nu ar fi reușit să execute ordinele. Deși această măsură de precauție era menită să-i impiedice pe discipolii lui Hristos să-I fure corpul și să pretindă fals că El a înviat (Matei 27: 62-66), totuși mormântul a fost gol până la urmă. O altă indicație este aceea a vieților schimbate - trebuia să aibă loc ceva semnificativ pentru ca ucenicii fricoși ai lui Hristos să devină îndăzneți vestitori ai Evangheliei în ciuda amenințărilor violente (Ioan 20:19).

Cel mai important, Isus însuși a promis că va învia din morți (Matei 16:21). El a afirmat că este una cu Tatăl (Ioan 10:30), deci fie El a fost și este Fiul Dumnezeului cel viu, fie El a fost doar un mincinos. Mărturiile arată însă că El nu a spus niciodată un neadevăr (Ioan 14: 6). Tot ce El a promis sau prezis s-a întâmplat, exact așa cum a spus El ca va fi, cu excepția acelor profeții care urmează să se împlinească (cum ar fi a doua venire a Lui). Acestea, de asemenea, vor avea loc într-o zi exact așa cum a El prezis, pentru că nu există nimic fals despre Fiul fără păcat al lui Dumnezeu (Ioan 7:18).