Apocalipsa 1:4-20

Partajează

Apocalipsa 1:4-20 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)

Ioan, către cele şapte Biserici din Asia: Har vouă şi pace de la Cel care este, Cel care era şi Cel care vine, şi de la cele şapte duhuri care sunt înaintea tronului Său şi de la Iisus Hristos, martorul cel credincios, Întâiul Născut din morţi şi Stăpânul împăraţilor pământului. Celui care ne iubeşte şi ne-a eliberat de păcatele noastre prin sângele Său şi a făcut din noi Împărăţie, preoţi ai lui Dumnezeu, Tatăl Său – a Lui să fie slava şi puterea, în vecii vecilor! Amin! Iată, El vine pe nori şi orice ochi Îl va vedea, chiar şi cei care L-au străpuns, şi se vor tângui din pricina Lui toate seminţiile pământului. Da! Amin! „Eu sunt Alfa şi Omega”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel care este, Cel care era şi Cel care vine, Cel Atotputernic.” Eu, Ioan, fratele vostru şi părtaş împreună cu voi la suferinţa, la Împărăţia şi răbdarea în Iisus, eram, pentru cuvântul lui Dumnezeu şi mărturisirea lui Iisus, în insula numită Patmos. În ziua Domnului am fost în duh şi am auzit în spatele meu un glas puternic, ca de trâmbiţă, care spunea: „Ceea ce vezi scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.” Iar eu m-am întors să văd al cui era glasul care vorbea cu mine, şi când m-am întors am văzut şapte sfeşnice de aur, iar în mijlocul lor pe cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat cu un veşmânt lung până la pământ şi încins la piept cu un brâu de aur. Capul şi părul Lui erau strălucitoare ca lâna albă, ca zăpada, iar ochii Lui erau ca para focului, picioarele Lui asemenea aramei topite în cuptor, iar glasul Lui ca vuietul multor ape. Ţinea în mâna dreaptă şapte stele şi din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri. Faţa Lui era ca soarele când străluceşte în toată puterea Lui. Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui, ca mort. Dar El şi-a pus mâna dreaptă peste mine şi mi-a spus: „Nu te teme, Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Cel viu! Am fost mort şi, iată, sunt viu în vecii vecilor şi am cheile morţii şi ale sălaşului morţilor. Aşadar, scrie ceea ce ai văzut, cele ce sunt şi cele ce vor fi după acestea. Cât despre taina celor şapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă şi a celor şapte sfeşnice de aur: cele şapte stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar cele şapte sfeşnice sunt cele şapte Biserici.”

Apocalipsa 1:4-20 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Ioan, celor șapte biserici care sunt în Asia: Har vouă și pace de la cel care este și care era și care vine, și de la cele șapte Duhuri care sunt înaintea tronului său, Și de la Isus Cristos, martorul credincios și întâiul născut dintre morți și prințul împăraților pământului. A lui, care ne-a iubit și ne-a spălat de păcatele noastre în propriul lui sânge, Și ne-a făcut împărați și preoți pentru Dumnezeu și Tatăl său, a lui fie gloria și domnia pentru totdeauna și întotdeauna. Amin. Iată, el vine cu norii; și fiecare ochi îl va vedea și cei care l-au străpuns; și toate semințiile pământului vor boci din cauza lui. Da, Amin. Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul, spune Domnul, care este și care era și care vine, Cel Atotputernic. Eu, Ioan, care de altfel sunt fratele vostru și părtaș în necazul și în împărăția și în răbdarea lui Isus Cristos, eram pe insula numită Patmos, din cauza cuvântului lui Dumnezeu și din cauza mărturiei lui Isus Cristos. Eram în Duhul în ziua Domnului și am auzit în spatele meu o voce tare, ca a unei trâmbițe, Spunând: Eu sunt Alfa și Omega, cel dintâi și cel de pe urmă; și: Ceea ce vezi, scrie într-o carte și trimite-o celor șapte biserici care sunt în Asia: la Efes și la Smirna și la Pergam și la Tiatira și la Sardes și la Filadelfia și la Laodiceea. Și m-am întors ca să văd vocea care vorbea cu mine. Și, fiind întors, am văzut șapte sfeșnice de aur; Și în mijlocul celor șapte sfeșnice era cineva asemănător Fiului Omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare și încins la piept cu un brâu de aur. Capul și părul lui erau albe ca lâna, ca zăpada erau de albe; și ochii lui erau ca flacăra focului; Și picioarele lui asemănătoare aramei fine, ca arzând într-un cuptor; și vocea lui ca vuietul multor ape. Și avea în mâna lui dreaptă șapte stele; și din gura lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri; și înfățișarea lui era ca soarele când strălucește în puterea lui. Și când l-am văzut, am căzut la picioarele lui, ca mort. Iar el și-a pus mâna dreaptă peste mine, spunându-mi: Nu te teme, eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă, Și sunt cel ce trăiește deși a fost mort; și, iată, eu sunt viu pentru totdeauna și întotdeauna, Amin; și am cheile iadului și ale morții. Scrie lucrurile pe care le-ai văzut și cele care sunt și cele care vor fi după acestea, Misterul celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur. Cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici și cele șapte sfeșnice pe care le-ai văzut sunt cele șapte biserici.

Apocalipsa 1:4-20 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)

Ioan, către cele șapte biserici care sunt în Asia: har și pace vouă din partea Celui care este, care era și care vine și din partea celor șapte duhuri care stau înaintea tronului Său și din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel Întâi Născut dintre cei morți, Căpetenia împăraților pământului! A celui care ne iubește, care ne‑a eliberat de păcatele noastre prin sângele Său și care a făcut din noi o împărăție și preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie slava și stăpânirea în vecii vecilor! Amin! Iată că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea ; și cei ce L‑ au străpuns . Și toate semințiile pământului se vor boci din pricina Lui . Da, amin! „Eu sunt Alfa și Omega, [Începutul și Sfârșitul]”, zice Domnul Dumnezeu, Cel care este, care era și care vine, Cel Atotputernic. Eu, Ioan, fratele vostru, părtaș cu voi la necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus [Hristos], mă aflam în insula care se cheamă Patmos, din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturiei lui Isus [Hristos]. În ziua Domnului am fost luat în Duhul și am auzit în spatele meu un glas puternic, ca de trâmbiță, care zicea: „[Eu sunt Alfa și Omega, Cel‑dintâi și Cel‑de‑pe‑urmă.] Ce vezi scrie într‑o carte și trimite‑o celor șapte biserici: Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea!” M‑am întors să văd glasul care vorbea cu mine. Și, când m‑am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur. Și în mijlocul celor șapte sfeșnice, pe cineva care semăna cu un fiu al omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare și încins la piept cu un brâu de aur. Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii Lui erau ca para focului, picioarele Lui erau ca arama aprinsă și arsă în cuptor, iar glasul Lui era ca vuietul multor ape. În mâna dreaptă ținea șapte stele, din gura Lui ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri, iar fața Lui era ca soarele când strălucește în toată puterea lui. Când L‑am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și‑a pus mâna dreaptă peste mine și mi‑a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel‑dintâi și Cel‑de‑pe‑urmă, Cel Viu. Am fost mort, dar iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile morții și ale Locuinței Morților. Scrie, așadar, lucrurile pe care le‑ai văzut: lucrurile care sunt și cele care vor urma după ele! Taina celor șapte stele pe care le‑ai văzut în mâna Mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur este aceasta: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici și cele șapte sfeșnice sunt șapte biserici.

Apocalipsa 1:4-20 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Ioan, către cele șapte biserici care sunt în Asia: har și pace vouă din partea Celui ce este, a Celui ce era și a Celui ce vine și din partea celor șapte duhuri care stau înaintea scaunului Său de domnie și din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel Întâi Născut din morți, Domnul împăraților pământului! A Lui, care ne iubește, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său și a făcut din noi o împărăție și preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin! Iată că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea; și cei ce L-au străpuns. Și toate semințiile pământului se vor boci din pricina Lui. Da, amin! „Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era și Cel ce vine, Cel Atotputernic. Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaș cu voi la necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturiei lui Isus Hristos. În ziua Domnului eram în Duhul. Și am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbițe, care zicea: „Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă. Ce vezi scrie într-o carte și trimite-o celor șapte biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea!” M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Și când m-am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur. Și în mijlocul celor șapte sfeșnice, pe cineva care semăna cu Fiul Omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare și încins la piept cu un brâu de aur. Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii Lui erau ca para focului, picioarele Lui erau ca arama aprinsă și arsă într-un cuptor, și glasul Lui era ca vuietul unor ape mari. În mâna dreaptă ținea șapte stele. Din gura Lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri, și fața Lui era ca soarele când strălucește în toată puterea lui. Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și-a pus mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile morții și ale Locuinței Morților. Scrie dar lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt și cele care au să fie după ele! Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea și a celor șapte sfeșnice de aur: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici, și cele șapte sfeșnice sunt șapte biserici.

Apocalipsa 1:4-20 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Acesta este un mesaj transmis prin intermediul lui Ioan pentru cele șapte comunități ale creștinilor care sunt în Asia. Mai întâi vă urez să beneficiați de har și de pace de la Cel care este, care existase dinainte și care vine. Vă doresc aceleași lucruri de la cele șapte Spirite care stau în fața tronului Său și de la Isus Cristos, Cel care fiind „primul-născut” dintre cei care au murit, este atât martor demn de toată încrederea, cât și Stăpân peste regii pământului. El ne iubește și a spălat păcatele noastre cu sângele Său, făcându-ne astfel să formăm un regat și să avem funcția de preoți în slujba lui Dumnezeu care este Tatăl Său. Lui să I se recunoască gloria și autoritatea pentru eternitate! Amin! Este o certitudine că El va veni pe nori și va fi văzut de toți. Atunci Îl vor privi chiar și cei care L-au străpuns (cu lancea); și toate națiunile pământului vor plânge din cauza Lui (regretând ce I-au făcut). Da, exact așa se va întâmpla! Cel care este, care era și care vine, Cel Omnipotent – Stăpânul, Dumnezeu – spune: „Eu sunt Alfa și Omega!” Cel care vă vorbește acum este Ioan, fratele vostru și partener cu voi la necazuri, la Regat și la răbdarea în Isus. Din cauza (predicării) Cuvântului lui Dumnezeu și pentru că am mărturisit despre Isus, eram (exilat) pe insula Patmos. În ziua Stăpânului eram în Spirit; și am auzit la spatele meu o voce care vorbea cu intensitatea sonoră a unei goarne. Această voce mi-a spus: „Scrie într-o carte tot ce vei vedea; și să o trimiți apoi celor șapte comunități ale creștinilor – în Efes, în Smirna, în Pergam, în Tiatira, în Sardis, în Filadelfia și în Laodiceea.” M-am întors ca să văd cine mi s-a adresat cu acea voce; și astfel am văzut șapte lampadare de aur, în mijlocul cărora era Cineva care semăna cu Fiul Omului. El era îmbrăcat cu o robă care Îi ajungea până la picioare; și avea pieptul înconjurat cu o centură de aur. Capul și părul Său erau albe ca lâna, respectiv ca zăpada; iar ochii Lui erau ca flacăra focului. Avea picioarele ca bronzul topit într-un cuptor; și când vorbea, vocea Lui semăna cu un mare zgomot produs de multe ape. Ținea șapte stele în mâna dreaptă; iar din gură Îi ieșea o sabie care era ascuțită și care avea două tăișuri. Fața Lui era ca soarele atunci când luminează cu maximă strălucire. Când L-am văzut, am căzut pe pământ, ca mort, lângă picioarele Lui. Dar El Și-a pus mâna dreaptă peste mine și mi-a zis: „Nu te speria! Eu sunt Primul și Ultimul. Mai sunt numit și Acela care trăiește. Am fost mort, dar acum sunt viu pentru totdeauna! Eu «dețin cheile» morții și ale locuinței morților. Deci scrie ce ai văzut, ce se întâmplă acum și ce (vei vedea că) se va întâmpla. Îți voi spune secretul despre cele șapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă și despre cele șapte lampadare de aur. Cele șapte stele sunt (imaginea-simbol pentru) cei șapte îngeri – câte unul pentru fiecare dintre cele șapte comunități ale creștinilor reprezentate de cele șapte lampadare.

Apocalipsa 1:4-20 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Către Bisericile care, Pământul Asiei le are – Biserici care șapte sânt – Ioan trimite-acest cuvânt: Pace și har, să vină peste Acestea, de la Cel ce este, Cel ce era și Cel ce vine – Cari prin puterea Lui le ține – Și de la duhurile-aflate Șapte la număr, așezate, În fața scaunului care, Pentru domnie, El îl are, Și-apoi de la Iisus Hristos – Cel care-i martor credincios, Cel care e întâi născut Din morți, Cel care e știut Că este Domnul tuturor, Adică a-mpăraților Care, în astă lume, sânt Și stăpânesc peste pământ! A Lui – Celui cari se vădește, Necontenit, că ne iubește, Celui cari, de al nost’ păcat, Cu al Său sânge, ne-a spălat, Celui care-a făcut, din noi, O-mpărăție mai apoi, Și ne-a făcut preoți, mereu, Pentru-al Său Tată, Dumnezeu – Să fie slava și, din plin, Toată puterea-n veci! Amin. Iată că în curând, El vine Și, pe aripi de vânt, se ține; Oricare ochi Îl va vedea. Va fi văzut – de-asemenea – Și de acei cari L-au străpuns. Atuncea, când va fi ajuns, Toată sămânța omenească Are să-nceapă să bocească. În timpurile care vin, Așa se va-ntâmpla – Amin – Când se-mplinește-acest cuvânt. „Eu, Alfa și Omega, sânt. Eu, Începutul, sunt numit Și tot Eu sunt chemat Sfârșit”, Ne spune Domnul Dumnezeu – Acela cari este mereu, Cel ce era, Cel care vine Și care prin puterea-I ține, Toate-n picioare, ne-ncetat, Și-Atotputernic, e chemat. Iată că eu, Ioan – cel care, Frate, vă sunt, la fiecare, Părtaș sunt la necaz cu voi, Părtaș la-mpărăție-apoi, Și la răbdarea lui Iisus – Într-un ostrov, am fost adus, Din pricina Cuvântului Cari este-al Dumnezeului Cel viu în veci și credincios, Și-a mărturiei lui Hristos. Ostrovu-n care m-am aflat Atuncea, Patmos e chemat. Pe-acel ostrov, eu mă aflam Și-n ziua Domnului eram În Duhul, când am auzit, ‘Napoia mea, cum a vorbit Un glas puternic, răspicat, Ce poate fi asemănat Cu sunetul puternic, tare, Pe cari doar trâmbița îl are. Glasul pe cari l-am auzit, În felu-acesta, mi-a vorbit: „Sunt Alfa și Omega, Eu; Eu sunt întâiul, tot mereu, Precum – de-asemeni – negreșit, Tot Eu sunt Cel de la sfârșit. Ce vei vedea, minte să ții Și într-o carte, tot, să scrii. Apoi, Bisericilor care, Pământul Asiei le are – Biserici care șapte sânt – Trimite-le al Meu cuvânt. Vei scrie, astfel, la Efes, Smirna, Pergam; bine-nțeles, La Tiatira vei mai scrie; În Sardes, vreau să se mai știe, În Filadelfia și-apoi, În Laodiceea.” ‘Napoi, Eu m-am întors și am privit, Să-L văd pe Cel ce mi-a vorbit. Plin de uimire, mă uitam, Căci șapte sfeșnice vedeam – Lucrate-n aur fiecare – Alcătuind o roată mare. În cercul astfel întocmit De sfeșnice, eu am zărit, Pe cineva. La-nfățișare, Ca Fiul omului, apare. O haină lungă-L învelea, Ce, pân’ la tălpi, Îi ajungea. Cu-n brâu de aur, bine-ntins, Straiul, la piept, Îi era prins. Capul și părul Îi erau Albe, ca lâna, și luceau Ca și zăpada. Ochii Lui Erau ca para focului. Picioarele-I păreau să fie Ca și arama ruginie, Aprinsă, arsă în cuptor. Avea un glas răsunător, Asemeni unor ape mari, Curgând năvalnice și tari. În mâna dreaptă, se vedea Că, șapte stele, El avea. Din gura Lui era ieșită O sabie, ce, ascuțită, Pe două părți, se dovedea, Două tăișuri având ea. Ca strălucirea soarelui, Părea să fie fața Lui. Speriat, atunci când L-am văzut, Ca mort, îndată, am căzut. El, mâna dreaptă, Și-a întins, Zicând, după ce m-a atins: „Să nu te temi, pentru că Eu Sunt Cel dintâi, precum – mereu – Sunt Cel din urmă, negreșit; Eu sunt Cel viu; Eu am murit, Dar iată că am înviat Și viu sunt, cu adevărat, În vecii vecilor. Doar Eu Țin ale morții chei, mereu, Și-a Locuinței morților. Scrie, spre știrea tuturor, Tot ce ți-a fost arătat ție, Ce este-acum și ce-o să fie – Deci despre lucrurile care, În viitor doar, vor apare. Iată ce taină-ascund în ele Grupul acel de șapte stele, Pe cari – așa cum ai văzut – În mâna dreaptă, le-am ținut, Și sfeșnicele arătate – Șapte la număr – și lucrate În aur: cele șapte stele Sunt șapte îngeri, pentru cele Șapte Biserici care sânt, Azi, pe al Asiei pământ; Iar sfeșnicele s-au vădit, Șapte Biserici, negreșit.”

Apocalipsa 1:4-20 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

Ioan, către cele șapte Biserici care sunt în Asia: har vouă și pace de la cel care este, care era și care vine; și de la cele șapte duhuri care sunt înaintea tronului său; și de la Isus Cristos, martorul cel credincios, primul născut dintre cei morți și principele regilor pământului! Celui care ne iubește și ne-a eliberat de păcatele noastre în sângele său și ne-a făcut o împărăție, preoți pentru Dumnezeu și Tatăl său, lui să-i fie gloria și puterea în vecii vecilor! Amin! Iată că vine cu norii și orice ochi îl va vedea, chiar și cei care l-au străpuns! Își vor bate [pieptul] din cauza lui toate triburile pământului. Da. Amin! „Eu sunt alfa și omega – spune Domnul Dumnezeu – cel care este, care era și care vine, Atotputernicul”. Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș cu voi la strâmtorarea, la împărăția și la statornicia în Isus, mă aflam pe insula numită Pátmos din cauza cuvântului lui Dumnezeu și a mărturisirii lui Isus. În Ziua Domnului, am fost [răpit] în Duh și am auzit în urma mea un glas puternic, ca de trâmbiță, care spunea: „Ceea ce vezi, scrie într-o carte și trimite-o celor șapte Biserici: la Éfes, Smírna, Pérgam, Tiatíra, Sárdes, Filadélfia și Laodicéea”. M-am întors să văd [al cui este] glasul care vorbea cu mine; și, întorcându-mă, am văzut șapte candelabre de aur, iar în mijlocul candelabrelor, [pe cineva] ca un Fiu al Omului, îmbrăcat cu un veșmânt lung și încins la piept cu o cingătoare din aur. Capul lui și părul alb era ca lâna albă, ca zăpada, și ochii lui – ca flacăra focului, picioarele lui – asemenea bronzului ca într-un cuptor arzând, iar glasul lui –, ca un vuiet de ape multe. El ținea în mâna lui dreaptă șapte stele, iar din gura lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri; aspectul lui era ca soarele când strălucește în toată puterea sa. Când l-am văzut, am căzut la picioarele lui ca mort, dar el și-a pus [mâna] dreaptă peste mine, spunându-mi: „Nu te teme! Eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă, și cel viu. Am fost mort și iată că sunt viu în vecii vecilor! Eu am cheile morții și ale locuinței morților. Așadar, scrie cele pe care le-ai văzut, cele ce sunt și cele ce vor veni după acestea! Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și a celor șapte candelabre din aur este: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte Biserici, iar cele șapte candelabre sunt cele șapte Biserici”.

Apocalipsa 1:4-20 Noua Traducere Românească (NTR)

Ioan, către cele șapte biserici care sunt în Asia: Har și pace vouă de la Cel Care este, Care era și Care vine, de la cele șapte duhuri care se află înaintea tronului Său și de la Isus Cristos, Martorul credincios, Întâiul născut dintre cei morți și Conducătorul regilor pământului. A Celui Care ne iubește, Care ne-a eliberat din păcatele noastre prin sângele Lui și ne-a făcut o Împărăție, preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie gloria și puterea în vecii vecilor! Amin. Iată, El vine cu norii și orice ochi Îl va vedea, chiar și cei care L-au străpuns. Toate semințiile pământului se vor jeli din cauza Lui. Da! Amin! „Eu sunt Alfa și Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel Care este, Care era și Care vine, Cel Atotputernic!“. Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș împreună cu voi la necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus, mă aflam pe insula Patmos, din cauza Cuvântului lui Dumnezeu și a mărturiei lui Isus. În ziua Domnului eram în Duhul și am auzit în spatele meu un glas puternic, ca o trâmbiță, zicând: „Scrie pe un sul ceea ce vezi și trimite-l celor șapte biserici: în Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea!“. M-am întors să văd ce glas vorbea cu mine. Când m-am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur, iar în mijlocul sfeșnicelor pe Cineva asemenea unui fiu al omului. Era îmbrăcat într-o mantie, care-I ajungea până la picioare, și avea, în jurul pieptului, un brâu de aur. Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă sau ca zăpada, ochii Lui erau ca flacăra focului, picioarele Lui erau asemenea bronzului încins, ars ca în cuptor, iar glasul Îi era asemenea vuietului unor ape mari. În mâna dreaptă avea șapte stele și din gură Îi ieșea o sabie ascuțită, cu două tăișuri. Fața Lui era ca soarele atunci când strălucește în toată puterea lui. Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și-a pus peste mine mâna dreaptă și mi-a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă și Cel Ce trăiește! Am fost mort, dar iată că sunt viu în vecii vecilor! Eu am cheile morții și ale Locuinței Morților. Prin urmare, scrie ce ai văzut, ce este acum și ce urmează să se întâmple după acestea. Cât despre taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna Mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur, cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici, iar cele șapte sfeșnice sunt cele șapte biserici.

Apocalipsa 1:4-20 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Ioan, către cele șapte Biserici care sunt în Asia: Har și pace vouă din partea Celui ce este, Celui ce era și Celui ce vine și din partea celor șapte duhuri care stau înaintea scaunului Său de domnie și din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel Întâi Născut din morți, Domnul împăraților pământului! Ale Lui, care ne iubește, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său și a făcut din noi o împărăție și preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său, ale Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin. Iată că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea; și cei ce L-au străpuns. Și toate semințiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. „Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era și Cel ce vine, Cel Atotputernic. Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaș cu voi la necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturiei lui Isus Hristos. În ziua Domnului eram în Duhul. Și am auzit înapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trâmbițe, care zicea: „Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă. Ce vezi scrie într-o carte și trimite-o celor șapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea.” M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Și când m-am întors, am văzut șapte sfeșnice de aur. Și în mijlocul celor șapte sfeșnice, pe cineva care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare și încins la piept cu un brâu de aur. Capul și părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii Lui erau ca para focului, picioarele Lui erau ca arama aprinsă și arsă într-un cuptor și glasul Lui era ca vuietul unor ape mari. În mâna dreaptă ținea șapte stele. Din gura Lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri și fața Lui era ca soarele când strălucește în toată puterea lui. Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și-a pus mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile morții și ale Locuinței morților. Scrie dar lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt și cele care au să fie după ele. Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea și a celor șapte sfeșnice de aur: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte Biserici și cele șapte sfeșnice sunt șapte Biserici.